SCHISMĂ face cine acceptă „sinodul din Creta”, căci se desparte de Hristos și de Biserica Lui

corabia-bisericii-hureziÎn primul rând să definim noțiunea de schismă. Schisma înseamnă ruptură, sciziune sau dezbinare. Dacă cineva se rupe de Biserică se spune că face schismă. Schisma sau ruptura se pot realiza între mai multe persoane pe motive ideologice sau pe alte motive.

Atunci când ne referim la schisma bisericească trebuie să ținem cont de faptul că Biserica nu se poate divide, rămâne mereu Una, așa cum spune Simbolul de Credință, ea fiind Biserica Ortodoxă, întemeiată de Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu celui Viu pe Piatra Credinței, pe care nici porțile iadului nu o vor birui. Hristos rămâne în veac în Biserică și Biserica e Trupul Lui. Împărtășindu-se în fiecare duminică cu Trupul și Sângele Lui Hristos (canonul apostolic) credincioșii rămân uniți cu El, fiind cărămizi vii ale Bisericii, mădulare ale Trupului lui Hristos, hrănindu-se necontenit cu Trupul și Sângele lui Hristos Dumnezeu în Sfânta Liturghie.
În momentul în care apare un sinod eretic care distorsionează învățătura de credință, așa cum așa-zisul Sinod din Creta o face, introducând logica omenească și diavolească în Biserică, folosind învăluirea și limbajul ecumenist care vorbesc de falsa unire (unitate), folosind un limbaj duplicitar, întortocheat, filosofic, care te bagă în ceața relativismului, creștinul își pierde orice reper al credinței, reper fiind nimic altceva decât Dogma Ortodoxă. Unitatea și Unicitatea Bisericii Ortodoxe, singura mântuitoare, exclud de la mântuire pe toți cei care sunt eretici. Sinodul din Creta introduce logica incluziunii (a acceptării ereticilor ca biserici nedepline), limbajul de lemn care în ansambu este erezie. Întotdeauna Sinoadele Ecumenice autentice au clarificat, au delimitat Biserica de erezie, nu au derutat așa cum acest pseudo Sinod o face. Deruta este de la demoni, demoni ce ne obligă la un dialog pe o platformă protestantă numită Consiliul Mondial al Bisericilor, un dialog fără roade, în care se pierde identitatea ortodoxă, apărând o dogmă nouă (dogma relativismului sincretist ecumenist). Cei care acceptă acest sinod din Creta intră în schismă cu Hristos și cu Biserica Lui Ortodoxă și rămân în afara Adevărului.
A fi în schismă cu Hristos și, prin urmare, cu învățătura Lui, înseamnă a fi în schismă cu Biserica Ortodoxă, al cărei Cap este Hristos. Indiferent că cei care acceptă Sinodul Eretic sunt patriarhi, episcopi, mitropoliți, mănăstiri, Muntele Athos, Părinți îmbunătățiți, etc, toți aceștia în momentul în care acceptă Sinodul eretic, intră în schismă cu Hristos.
De aceea schisma nu înseamnă o ruptură între oameni sau între Bisericile Locale, ci înseamnă ruptura de Hristos și de Biserica Lui. Mai mare frică trebuie să avem de a ne rupe de Hristos decât de a ne rupe de oameni. Știm că marea schismă de la 1054, a fost ruptura Apusului întreg de Biserica cea Una, de aceea oricând poate exista o altă mare schismă, de care Dumnezeu să ne ferească. Dacă însă rămânem indiferenți și acceptăm schisma cu Hristos din dorința de a păstra unitatea dintre noi, ne vom găsi cu toții în afara Bisericii lui Hristos. De aceea singurul motiv de îngrădire și de întrerupere a pomenirii Ierarhilor ce acceptă Sinodul eretic din Creta este să nu ne găsim lipsiți de Hristos și de Biserica Lui Ortodoxă.
Sperăm însă ca Sinodul Bisericii Locale din România, să respingă acest Sinod tâlhăresc ca să nu rămână în afara Împărăției lui Hristos, ci să rămână în istorie ca salvatorul Ortodoxiei. În descrierea a ceea ce s-a întâmplat în Creta, Mitropolitul Hieroteos Vlahos ne mărturisește despre poziția impecabilă pe care BOR a avut-o inițial, retrăgându-se de la discuții. Dar, în cele din urmă, BOR a cedat și a semnat textele eretice. Acum este șansa mântuirii sufletelor ierarhilor și credincioșilor prin respingerea fermă și sinodală a pseudo Sinodului din Creta de către Sinodul BOR.

Actualizare: 

O Biserică Locală (o Mitropolie, Arhiepiscopie, Patriarhie) cade în schismă cu Biserica Ortodoxă  în intregul Ei atunci cand acceptă, adoptă, promovează, implementează o altă învățătură decât cea ortodoxă. În mod firesc, celelalte Biserici Locale întrerup comuniunea cu acea Biserică Locală care ar adopta o erezie. Astăzi, starea Bisericilor Locale este atât de jalnică încât nu au puterea, tăria, credința de a înceta pomenirea cu celelalte Biserici Locale care învață o erezie de frica „schismei”. Asta arată o stare nefirească a Bisericii. Noua eclesiologie și dialogul propus de Creta este în sine o erezie, dar starea generală a elementului omenesc din Biserica nu se ridică la nivelul a ceea ce înseamnă Ortodox. Dar chiar și așa, între Bisericile Locale care acceptă erezia și Biserica Ortodoxă în întregul Ei (Katholokotita) se produce o schismă la nivel de Doctrină, de Dogmă. Așa cum a fost inițial schisma calendarului, chiar dacă există o unitate la nivel liturgic în celelalte privințe, putem vorbi de o schismă liturgică, acum însă avem și o schismă la nivel de Eclesiologie, de vedere asupra dialogului cu eterodocșii, pe care nu-i mai anatematizăm și nu mai identificam erezia în propria Biserică ca să o tăiem prin anatema, ci o promovăm la nivel sinodal.

Scopul pentru care ținem Dogmele Drepte este comuniunea directă și nemijlocită cu Hristos Dumnezeu – mântuirea sufletului și de a ne vindeca de propriile patimi și de propriul egoism și mândrie. „Duh este Dumnezeu și cei ce I se închină trebuie să I se închine în Duh și în Adevăr” (Ioan 4, 24). Dacă Dogma Dreaptă și lupta pentru păstrarea ei nu duc la eliberarea de mândrie, vanitate, egoism, și nu se cultivă dragostea față de toată făptura și îngăduința, atunci Dogma Dreaptă rămane moartă, nelucrătoare și nevindecătoare pentru fiecare dintre noi. Dacă în spatele luptei pentru apărarea Dogmei Drepte se ascund patimile noastre pe care le scoatem la iveală – ura, invidia, nerăbdarea, atunci, păstrarea unui Adevăr teoretic, care nu ne vindecă, rămâne pentru noi doar un Adevăr teoretic, și nu ne deosebim de islamiști și nici de ecumeniști care rămân și ei nevindecați, pentru că le lipseste Dogma Dreaptă pe care o hulesc, care, dacă ar fi primit-o ar fi putut să se vindece. Dogma Dreaptă nu mântuiește fără Dreapta Viețuire. Dacă nu avem delicatețea sfinților, dragostea, bucuria, pacea și, ura și încrîncenarea doar împotriva ereziei, a hulei împotriva Duhului Sfânt care este erezia din Creta, atunci nu facem decât să ne mascăm propriile patimi în spatele luptei pentru Dreapta Credință.

Pr. Matei Vulcanescu
Protopresbiter al Sfintei Mitropolii a Pireului

Sursa: http://ortodoxinfo.ro/2017/05/30/schisma-face-cine-accepta-sinodul-din-creta-se-desparte-de-hristos-si-de-biserica-lui/

Anunțuri

Autor: Preot Claudiu

pr_claudiubuza@yahoo.com

16 gânduri despre „SCHISMĂ face cine acceptă „sinodul din Creta”, căci se desparte de Hristos și de Biserica Lui”

    1. O minune a Sfantului Macarie Egipteanul din care se deduce importanta desei impartasiri

      ,,Un egiptean iubitor de păcate, fiind rănit de pofta păcatului spre o femeie străină, frumoasă la chip, dar neputând s-o plece spre desfrânare, pentru curăţia ei şi pentru cinstea şi dragostea pe care o avea pentru bărbatul său, s-a dus la un fermecător, rugându-l ca să facă pe femeia aceea să-l iubească; ori cu farmecele sale să facă pe bărbatul ei ca s-o urască şi s-o gonească; fermecătorul acela a luat multe daruri de la egiptean şi a făcut obişnuitele sale meşteşu-giri, sîrguindu-se cu multe farmece ca să înşele pe acea femeie curată, spre desfrânare.

      Apoi neputând să înduplece mintea ei cea nemişcată spre acea faptă rea, a fermecat ochii celor ce căutau la dânsa; şi a făcut aşa că tuturor celor ce o vedeau să li se pară că nu este femeie cu faţă de om, ci animal parte femeiască; deci, intrând bărbatul în casă, când a văzut-o întru asemănare de animal, s-a spăimântat, şi nu pricepea ce este, pentru că vedea că pe patul lui se odihneşte un animal. Vorbea cu dânsa şi nu putea să audă nici un răspuns, decât numai o vedea mâniindu-se. Însă ştia că este femeia lui şi a cunoscut răutatea pizmaşului, cum că era prefăcută de oameni răi întru asemănare de dobitoc, de care lucru era în mare mâhnire şi plângea.

      Chemând preoţi în casa sa, le-a arătat pe femeia lui, dar nici aceia nu puteau cunoaşte ce avea: cum şi pentru ce s-a prefăcut în animal. Căci şi ochii acelora ca nişte fermecaţi vedeau animal; şi trecuseră trei zile de când i se făcuse ei aceasta şi nici un fel de hrană nu primea, pentru că nici ca animalul nu primea fin, nici ca omul nu putea să mănânce pâine. Apoi, bărbatului ei i-a venit în minte s-o aducă în pustie, la Cuviosul părinte Macarie.

      Deci, punând pe dânsa frâul ca pe un animal, s-a dus, luând după sine pe femeia să întru asemănare de animal. Pe când se apropia de chilia cuviosului, fraţii ce stăteau afară, au început a cârti asupra lui, întrebându-l pentru ce vrea să intre în mânăstire cu acel animal? Iar el a zis către dânşii: „Am venit aici, ca animalul acesta să câştige milă de la Domnul cu rugăciunile Sfântului Macarie”.

      Şi întrebându-l monahii: „De ce pătimeşte?” Omul a zis: „Acest animal pe care îl vedeţi este femeia mea şi cum s-a prefăcut nu ştiu; iată acum sunt trei zile de când nici un fel de hrană nu gustă nicidecum”. Iar fraţii auzind acestea, au mers să spună sfântului, căruia acum i se descoperise şi se ruga lui Dumnezeu pentru dânsa.
      Fraţii spunându-i despre acest lucru şi arătându-i dobitocul cel adus, sfântul a zis către dânşii: „Voi singuri sunteţi dobitoace, de vreme ce aveţi ochi răi, iar ea precum este făcută, aşa rămâne femeie şi nu este schimbată întru altă fire; ci aşa se pare ochilor voştri cei înşelaţi de farmece”. Deci, sfinţind apă, a turnat pe capul ei, rugându-se, şi îndată a făcut-o să fie în chipul său cel dintâi; încât toţi cei ce căutau la dânsa au văzut-o că este femeie, cu faţă de om.

      Apoi, poruncind să-i dea ei să mănânce, a făcut-o femeie sănătoasă. Şi au mulţumit lui Dumnezeu, bărbatul şi femeia, cum şi toţi cei ce vedeau această minune. Apoi, sfântul a învăţat pe femeie, că adeseori să meargă la sfânta biserică şi să se împărtăşească cu preacuratele lui Hristos Taine; căci pentru aceea, zicea el, a venit asupra ta acea ispită, fiindcă cinci săptămâni au trecut, de când ai fost părtaşă dumnezeieştilor Taine. Astfel învăţându-i şi sfătuindu-i pe amândoi, i-a liberat în pace. Asemenea şi o altă fecioară, prefăcută în animal de vrăjitori, aducând-o părinţii ei la sfântul, a tămăduit-o cu rugăciunea. Iar pe o altă fecioară, plină de răni, prin ungerea cu untdelemn sfinţit, a făcut-o sănătoasă.”

      Apreciază

      1. Părinte, aici s-au dat de gol că nici nu trebuie nici suflet și nici Duh pentru binecuvântările lor.

        Apreciază

  1. Pentru cei care inca nu au inteles ca tradarea credintei ortodoxe s-a facut nu doar prin oficializarea ecumenismului intercrestin, ci si prin oficializarea ecumenismului interreligios, in numele pacii, iata o alta dovada:

    Apreciază

  2. HRISTOS S’A INALTAT!
    Citez un fragment adanc in intelepciune din Predica MarturisitoruluiArh.Sofian Boghiu,in Duminica Tuturor Sfintilor. Maretia dumnezeiasca fata in fata cu marginirea noastra,pitici nevolnici ,in vremurile aprige ,cand tara si credinta sunt scoase la mezat:

    „*Mantuitorul ne invita cu iubire pe calea Lui si ne cheama la El, zicand : Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Ramaneti intru Mine, spune Iisus Hristos, si Eu voi ramane intru voi. Caci precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine, daca nu ramane in vita; asa nici voi, daca nu ramaneti intru Mine. Eu sunt vita, voi mladitele (Ioan 1s, 4). Vedeti ce raport strans este intre noi si Dumnezeu ? Cine ramane in Mine si Eu raman in el, acela aduce roada multa. Fara de Mine nu puteti face nimic ! (Ioan 15, 5).
    Cu alt prilej Mantuitorul se roaga Tatalui ceresc, zicand : Sfinteste-i, Doamne, cu adevarul Tau, ca si ei sa fie sfintiti in adevar (Ioan 17, 17). Sfantul Apostol Pavel spune : Voia lui Dumnezeu este sfintirea noastra Iar Sfantul Apostol Petru indeamna pe calea sfinteniei pe credinciosii din vremea sa si ne indeamna si pe noi, pe cei de astazi prin aceste cuvinte : Fiti sfinti in toata petrecerea vietii voastre. Ca scris este : Fiti sfinti ca Sfant sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu (I Petru 1, 15-16). si continua : Daca chemati Tata pe Cel ce judeca cu nepartinire, petreceti in frica vremelniciei. Curatati-va sufletele prin ascultarea de adevar si nefatarnica iubire de frati si iubiti-va unul pe altul din toata inima, cu toata staruinta, lepadand toata rautatea si tot viclesugul si fatarniciile si pizmele si toate clevetirile; ca sa deveniti prin Duhul Sfant semintie aleasa, preotie imparateasca si neam sfant, popor ales al lui Dumnezeu.
    Cand ne vom afla pe o asemenea cale vom uri faradelegea si pacatul si vom simti nevoia launtrica de a face cat mai mult bine in jurul nostru. Atunci ne vom insufleti usor pentru tot ce este frumos, nobil si de folos oamenilor si vom simti din plin bucuria si dulceata faptei bune, pastrand mereu in noi duhul smerit si bland.”
    *https://proortodoxia.wordpress.com/2008/08/18/pr-sofian-boghiu-predica-in-duminica-tuturor-sfintilor/
    Oare cei care au declarat razboi fatis ortodoxiei ,prin semnarea si impunerea hotararilor pseudo-sinodului din Creta intregii plirome ortodoxe romanesti,cunosc aceste cuvinte?Le indeplinesc ei ,oare si noi fiecare,sau totul este doar inselare ,ipocrizie si fatarnicie?Cel care a dovedit ca nu le indeplineste,roada nu va aduce si tot ce va construi se va darama,pana nu va arata „duhul smerit si bland”,nu-i va fi frica,si nu va face tot binele tuturor ,chiar si celor pe care ii considera vrajmasi.Se va arata in continuare fratilor intru Hristos „ca un pagan si ca un vames” (Mt. 18, 17)

    Apreciază

  3. Cuvant stralucitor si tare ca diamantul nepretuit al Arh.Serafim Alexiev,marele teolog bulgar,care a trecut la Domnul in data de 13/26 ianuarie 1993,nemaiputand asista in 1998 , la retragerea Patriarhiei Bulgare din CMB.
    Ultima lucrare a Arhimandritului Serafim Alexiev, numita chiar „Ortodoxia si Ecumenismul”, a iesit de sub tipar cu numai trei saptamani inainte de moartea sa.
    „*Sa vedem care sunt roadele participantilor la ecumenism, porniti sa se uneasca cu ereticii! Militand, chipurile, pentru indepartarea vrajbei cu cei excomunicati, ei intra in conflict ideologic cu propria lor Biserica si cu semenii lor. Creand legaturi cu heterodocsii, ei rup legaturile cu fratii lor ortodocsi care nu doresc sa incalce pravilele apostolice prin rugaciuni facute laolalta cu ereticii si care nu indraznesc sa calce in picioare cuvantul lui Dumnezeu, in care citim: Daca cineva vine la voi si nu aduce invatatura aceasta, sa nu-l primiti in casa si sa nu-i ziceti: „Bun venit!”Caci cel ce-i zice: „Bun venit!” se face partas la faptele lui cele rele! (II In 1, 10).

    Pana unde se poate ajunge pe aceasta cale a ecumenismului? Pana la infratirea cu ereticii si pana la ruperea legaturilor fratesti cu ortodocsii. Nu este oare acesta un plan diavolesc de sfasiere a unitatii ortodoxiei, pe motivul ca se lucreaza, chipurile, spre a se ajunge la idealul indicat de Hristos – ca toti sa fie una (vezi In 17, 21)? Insa Mantuitorul niciodata nu a dorit sa existe partasie intre adevar si minciuna. Intre ortodoxie si invatatura cea mincinoasa, intre lumina si intuneric, intre Hristos si Veliar (vezi II Cor.6, 15). Dimpotriva, El vine ca sa aduca dezbinare intre sufletele credincioase si diavol. Cuvintele lui dumnezeiesti sunt limpezi si indiscutabile: Nu socotiti ca am venit sa aduc pace pe pamant; n-am venit sa aduc pace, ci sabie! (Mt. 10, 34; vezi Lc.12, 51). El intr-adevar Se roaga pentru unitate, insa pentru unitatea in Adevar, si nu impotriva Adevarului. Daca sectantii, ereticii, invatatorii cei mincinosi doresc sa se lepede de ratacirile lor si sa se intoarca in sanul Credintei Ortodoxe, atunci aceasta va fi implinirea Testamentului lui Hristos – ca toti sa fie una (In 17, 21)”.
    „*Multe minti sunt astazi intr-atat de confuze, ca se afunda in ratacirea diavoleasca ce socoteste credinciosia catre sfanta Ortodoxie ca obscurantism si ingustime a mintii, iar partasia in rugaciune si la Sfintele Taine cu ereticii, cat si tradarea vadita ori ascunsa a dogmelor si a canoanelor ca fiind cuprindere si deschidere fata de lume.”
    *Arhimandrit Serafim Alexiev, “Vederea pacatelor noastre. Talcuire la rugaciunea Sfantului Efrem Sirul“, Editura Sophia, Bucuresti, 2008)

    Apreciază

    1. Traducerea cu google translate este astfel:
      ,,Vârstnicul Raphail este unul dintre puținii giganți spirituali rămași în lume. Are 85 de ani. Este un schemamonk care a petrecut mulți ani în mănăstirea Valaam și în prezent trăiește ca hesychast pe Muntele Athos. El are un mesaj foarte important pentru toți creștinii ortodocși să audă.

      Hristos a înviat! În adevăr, a înviat!

      Arc-păstori, cu excepția turmei lui Hristos!

      Protejați și păstrați oile lui Hristos, voi, care sunteți chemați, salvați-i de lupii răpitori în hainele de oaie, care înșală oile și le iau de la Hristos în satan.

      Patriarhul Kirill, în cadrul numeroaselor întâlniri cu musulmani și evrei, a vorbit despre musulmani, evrei și ortodocși având același „zeu”.

      Aceasta este blasfemie! El sa distanțat de Dumnezeu adevărat – Sfânta Treime, Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt.

      Episcopul ereu, nu lăsați acest lup să inducă în eroare turma lui Hristos. Oamenii ortodocși în simplitatea lor cu atât de multă încredere și respect, îl tratează ca pe un arhitect și pe patriarh, dar știi și rămâi tăcut!

      Și acesta este un păcat! Tu, ca apostoli ai lui Hristos, trebuie să-ți dai viața pentru oile lui Hristos. El îi înșală, seducându-i în biserica antihristă.

      Știu cine este Patriarhul Kirill: El – dacă nu este general al FSB, este un zid (sigur) și poate un cardinal catolic. El este un eretic.

      Știu că unii dintre voi sunteți zidari, care se află în hainele preoților și în hotele masonice albe, împreună cu arhierești stând într-o cabană masonică. Sunt surprins de faptul că erau în loji masonice, în tranșele inamice ?! Credeți în Hristos și mergeți la satanisti ?!

      În Biserică au deschis ușa ecumenismului condamnat întreaga erezie, iar acum prin ecumenism în Biserică, toate celelalte erezii condamnate de Consiliile Sfinților Părinți, ocultismul și satanismul intră și ele.

      Dragi păstori-arci, proteja oile lui Hristos, protejează Biserica lui Hristos! Refaceți ceea ce a fost călcat în picioare: restaurați catolicismul (nu catolicismul roman) și consiliile locale, distrugeți dictatura pontificală a Papei de la Moscova! Condamnați consiliul eretic al creștinilor lupului!

      Condamnăm, prin urmare, ecumenismul, care introduce Biserica anticristă, respinge minciunile Consiliului Mondial al Bisericilor!

      Acum, vă rog, dragi părinți, frați și surori, să vă rugați pentru păstorii noștri arhiviți, astfel încât Domnul să-i poată ajuta și să-i vindece de la un tetanos timid, pentru ca păstorii noștri să se ridice în apărarea Bisericii lui Cristos și noi, copiii lor .”

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s