Învățătura Sfântului Teodor Studitul – normativă pentru situația actuală a Bisericii

Theodore_the_StuditeSfântul Teodor Studitul a trăit în a doua parte a secolului al VIII-lea și prima jumătate a secolului al IX-lea (+826). A fost fiul unui funcționar imperial.  Datorită evlaviei mamei sale și a influenței unchiului său Planton – care va fi și viitorul său duhovnic – și-a îndreptat viața lui către monahism. A aprofundat mult învățătura patristică, îndeosebi a Sfântului Vasile cel Mare. După Sinodul al VII-lea Ecumenic a fost hirononit preot de către Sfântul Tarasie patriarhul Constantinopolului. În urma îmbolnăvirii egumenului Platon a fost ales egumen al Mănăstirii Sakkudion, iar ulterior egumen al Mănăstirii Studion din Constantinopol de unde și denumirea sa de “studitul”. Epistolele sale (se păstreaza aproximativ 550 de epistole) pe care le-a adresat unor funcționari ai statului, unor viețuitori de mănăstire, unor ierarhi, denotă izvorul limpede al învățăturilor sale și discernământul necesar în vremurile tulburi din sânul Bisericii provocate de iconoclasm și de așa numitul “sinod adulterin”. Sfântul Teodor reușește cu mult discernământ duhovnicesc să răspundă la multitudinea de întrebări ce preocupa conștiința oamenilor din acele vremuri tulburi. În epistolele sale găsim unele recomandari general valabile și pentru situația cu care astăzi ne confruntăm în sânul Bisericii. În cele ce urmează vom face cunoscută o parte din textul unei epistole și vom cita două note de subsol pentru o mai bună înțelegere a acestui text iar ulterior vom face o paralelă între situația de astăzi a Bisericii și cea din vremea Sfântului Teodor pentru a vedea dacă prescripția sa canonică poate fi aplicată și în zilele noastre.

Scrisoarea 553: “Către soția unui spătar al cărei nume e Mahara”: “…Iar la întrebarea dacă trebuie să se cerceteze iarăși din pricina ereziei, răspunsul este: acest lucru este absolut necesar. Căci a te împărtăși de la un eretic sau de la unul învinuit pe față pentru viețuirea sa, ne înstrăinează de Dumnezeu și ne face familiari diavolului. Așadar cercetează [bine], o fericito, și să se potrivească cercetarea ta într-un oarecare fel cu cele spuse [mai înainte] și în acest chip apropie-te de [Sfintele] Taine. Și să fie știut tuturor că acum erezia care stăpânește în Biserica noastră este cea a adulterilor.[O], de ar fi cruțată de ea și cinstitul tău suflet împreună cu surorile și cinstitul capul tău! Și mi-ai spus că te-ai temut să-i spui preotului tău să nu-l pomenească pe ereziarh la Liturghie. Ce să spun acum despre acest lucru nu văd, decât că întinare are împărtășania din singurul fapt că-l pomenește [pe ereziarh], chiar dacă ortodox ar fi cel ce face Sfânta Liturghie.

Iar Domnul, Cel ce va conduce pe voi în atâta măsura a Dreptei Credințe, Însuși să vă păzească și să vă păstreze nevătămați și întregi și cu trupul și cu sufletul, spre tot lucrul bun și spre toată îndestularea în viață, mă refer și la căsnicia voastră, și la preaevlavioasele surori, rugându-vă toți pentru nevrednicia noastră.”

Note de subsol: 1. Doamna întrebase dacă trebuie ca omul să cerceteze în legătură cu preotul unde se împărtășeste; 2. Deci e importantă, în egală măsură, și viețuirea preotului și credința lui dogmatică, și nici unul din aceste lucruri nu este indiferent. (Dreapta Credință în Scrierile Sfinților Părinți pag. 158 – 159)

Comentariu: pe când sfântul era egumenul la Sakkudion, Împăratul Constantin al VI-lea își închide forțat soția sa Irina (o nepoata a Sf. Filaret cel Milostiv) în mănăstire și se căsătorește în chip abuziv și adulter cu amanta sa Teodota, ruda Sfântului Teodor și dama de companie în suita împărătesei. Căsătoria este săvârșită de preotul iconom Iosif de la Sfânta Sofia (septembrie 795). Patriarhul Tarasie, pentru a evita o posibilă redeclanșare a persecuției iconoclaste acceptă starea de fapt. Sfântul Teodor alături de obștea sa monahală sancționează abrupt aceste inadvertențe și iese din comuniune cu patriarhul, postându-se în același timp adversativ și frontal față de fapta împăratului și de actul necugetat al preotului Iosif (primăvara anului 796). Ulterior Sfântul Tarasie îl caterisește pe iconomul Iosif și reintră în comuniune cu Sfântul Teodor. După moartea patriarhului Tarasie este ales în scaun Sfântul Nichifor (806-815), care în 806 întrunește un sinod local reprimindu-l la slujire pe iconomul Iosif. În ianuarie 809, împăratul Nichifor și patriarhul convoacă “sinodul adulterin” care condamnă pe toți cei ce nu sunt de acord cu “iconomia” aplicată preotului Iosif.  Acest sinod își dorește să arate că această căsătorie abuzivă reprezintă “iconomie”.  Sfântul Teodor demonstrează clar că alungarea unei soții legitime, închiderea ei cu forța în mănăstire și căsătoria dintre împărat și amanta lui nu poate constitui iconomie ci reprezintă o încălcare gravă a canoanelor și a predaniei bisericești, putând da naștere unui precedent în viața credincioșilor. Sfântul Teodor spune clar că iconomia nu se poate realiza prin încălcarea gravă a rânduielii bisericești. Lui Teoctist Magistrul, Sfântul Teodor îi spune: “…nu-i vorba aici de un fel de iconomie, ci de un prilej de nelegiuire și călcare a dumnezeieștilor canoane. Căci definiția iconomiei, precum știi este de a nu anula nicidecum ceva din cele statornicite, nici măcar când se îngăduie puțin pogorământ la vremea cuvenită și pentru un anumit motiv, ca nu cumva de aici să nu se realizeze ceea ce se caută de fapt, prin aceea că în realitate se coboară ștacheta și se păgubesc astfel cele mai desăvârsite.”  În urma “sinodului adulterin”  s-a pus problema raportului corect față de sinodali și față de următorii acestora. Astfel Mahara, soția spătarului, îl întreabă pe Sfântul Teodor dacă trebuie cercetată poziția preotului referitoare la acest sinod în vederea împărtășirii cu Sfintele Taine. Sfântul Teodor răspunde că trebuie cercetată credința preotului și dacă acesta pomenește pe ereziarh la Liturghie să se ferească de împărtășirea din mâinile acestuia (,,Ce să spun acum despre acest lucru nu văd, decât că întinare are împărtășania din singurul fapt că-l pomenește [pe ereziarh], chiar dacă ortodox ar fi cel ce face Sfânta Liturghie…”) Spre deosebire de acest “sinod adulterin” la Sinodul din Creta, pe lângă faptul că s-a abrogat Canonul 72 de la Sinodul Quinisext, care specifică clar interzicerea căsătoriilor mixte (dintre ortodocși și eretici) făcând posibile căsătoriile mixte, chipurile din iconomie; a recunoscut confesiunile eretice ca biserici, promovând mai multe teorii eretice. Cu mult mai grave sunt încălcările canonice ale adunării din Creta decât ,, iconomia” promovată de “sinodul adulterin”. Deci prescripția Sfântului Teodor Studitul de a nu ne împărtăși din mâinile ereziarhilor și ale celor care îi pomenesc este cu mult mai indicat ținând cont de gravitatea abaterilor din Creta.

Mai multe texte ale Sfântului Teodor Studitul referitoare la erezie, la promotorii acesteia și la poziția pe care trebuie să o aibă credincioșii.

  1. “Prin urmare, stăpâne, sinod nu înseamnă a se aduna pur și simplu ierarhi și preoți, chiar dacă sunt mulți (căci mai bun este, zice [Scriptura], unul care face voia lui Dumnezeu decât mii care o calcă), ci [a se aduna] în numele Domnului prin cercetarea și păzirea canoanelor, și a lega și dezlega nu la întâmplare, ci așa cum cere adevărul și canonul și regula acriviei.”(pag.20)
  2. “Căci cuvântul lui Dumnezeu, prin firea lui, nu se poate lega și puterea nicidecum nu a fost dată ierarhilor ca să poată face vreo călcare de canon, ci numai ca să urmeze cele dogmatisite și să calce pe urmele celor care le-au primit înaintea lor (nu știu decât că ceva necanonic este și trecerea cu vederea [a canoanelor])”(pag. 20)
  3. “…dacă cineva dogmatizează sau poruncește să facem ceva în afară de aceea ce am primit, în afară de ceea ce canoanele sinoadele sobornicești și locale [au hotărât] în [diferite] vremi să nu fie primit acela nici să fie socotit în ceata aleasă a sfinților.”(pag. 21)
  4. “Nu suntem rupți de Biserica lui Dumnezeu, o, sfinte cap, nici n-am suferi aceasta. Dar chiar dacă în  alt fel [suntem rupți], [adică] prin multe păcate, însă suntem ortodocși și hrăniți de soborniceasca Biserică, lepădând toată erezia și primind tot sinodul sobornicesc și local acceptat [de Biserică], dar și decretele canonice promulgate de ele. Căci nu este ortodox desăvârșit, ci [doar] pe jumatate, cel căruia i se pare că ține dreapta credință, dar nu se ține drept de dumnezeieștile canoane.”(pag. 24)
  5. “…deoarece nu am vrednicia episcopiei spre a putea mustra, îmi e de ajuns păzirea proprie de a nu avea parte de împărtășirea cu acela și cu cei care întru cunoștință liturghisesc împreună cu acela, până când se va lua din mijloc piatra de poticnire.”(pag. 26)
  6. “Căci și acestea [canoanele] sunt pecetluite de Duhul Sfânt și prin dezlegarea lor sunt dezlegate [nimicite] toate cele care țin de mântuirea noastră.”(pag. 37)
  7. “Așadar, acești noi apostoli mincinoși declară pe față că nicidecum după hotarele așezate de sfinți ci prin propria putere și judecată, în afara celor poruncite de ei [sfinți] fiecare dintre ierarhi lucrează: dezleagă în cele în care nu este dezlegare [sfinți] și leagă în cele în care nu este legare la ei [la sfinți]. Și vedeți că acestea se săvârșesc în fiecare zi.”(pag 37)
  8. Și mai înainte de acestea nu era sigur dacă trebuia să ne depărtăm cu totul de cei fărădelege sau numai să fugim de împărtășirea pe față cu ei, dar să-I pomenim [totuși], printr-o iconomie cuvenită, până la o vreme. Dar când necredința eretica a ieșit limpede pe față și a fost dată la arătare prin sinod, trebuie de acum să-ți arăți pe față evlavia ta, împreună cu toți ortodocșii, prin faptul de a nu te împărtăși cu cei răucredincioși, nici să pomenești pe unul din cei aflați în sinodul adulter sau care cugeta la fel cu el [cu sinodul adulter] (Dreapta Credință în scrierile Sfinților Părinți, pag 42)
  9. “Căci Gura de Aur nu numai pe eretici îi dovedește cu mare și puternic glas ca dușmani ai lui Dumnezeu ci și pe cei ce se împărtășesc cu unii ca aceștia.”(pag. 42)
  10. “Iar fapta monahului este că nici din întâmplare să nu sufere înnoirea Evangheliei, ca nu cumva, punând înaintea mirenilor pilda sa, să le dea motiv pentru erezie și pentru împărtășirea cu ereticii, spre a lor pierzanie.”(pag 43)
  11. În legătură cu cele rânduite de Sfinții Părinți, trebuie spus că nici a petrece, nici a mânca, nici a cânta împreună, nici a avea vreo părtășie cu ei am primit, ci “vai!” Se rostește asupra celor care au părtășie cu ei, fie și doar la mâncare sau băutură sau [simpla] relație. Așa încât învățător străin și în afara propovăduirii [evanghelice] este cel ce zice acelea, oricine ar fi între oameni.”(pag. 153)

Bibliografie:

Dreapta Credință în învățăturile Sfinților Părinți,  editura Sophia, București, 2006

Ieromonah Grigorie Sanda

Sursa: http://www.glasulstramosesc.ro/blog/invatatura_sfantului_teodor_studitul_normativa_pentru_situatia_actuala_a_bisericii/2017-08-20-479

Anunțuri

Autor: Preot Claudiu

pr_claudiubuza@yahoo.com

19 gânduri despre „Învățătura Sfântului Teodor Studitul – normativă pentru situația actuală a Bisericii”

  1. Doamne ajuta Parinte!
    Ce zice Teodot aici?
    https://monahulteodot.wordpress.com/2017/08/14/nu-va-faceti-partasi-imbolnavirii-uciderii-copiilor-prin-vaccinuri/#comment-12152

    „Pai nu vedeti clar ca a fost premiat cu rangul de arhiepiscop pentru meritele lucrarii lui „misionare”-de negare a harului in BOR si de sustinere a intreruperii pomenirii in BOR, dupa Creta ? IPS Onufrie este omul nr.1 al Patriarhului Kiril in Ukraina. Aceasta ridicare in rang se face numai cu aprobarea Patriarhului Kiril. Iar PS Longhin-cel „otravit” de nenumarate ori si scapat nevatamat, este ridicat in rang de catre Patriarhul Kiril-in fapt, la cateva luni dupa „intreruperea pomenirii” lui din partea PS Longhin. Iata deci, cine sta in spatele intreruperii pomenirii in BOR !!!”

    „Acest „cuvios” Mitropolit Onufrie a dat anatemei pe preotii romani care slujeau in limba romana in Ukraina. Iar acum cateva zile l-a facut arhiepiscop pe PS Longhin. Iata deci cel mai clar argument ca intreruperea pomenirii Patriarhului Kiril din partea PS Longhin a fost la comanda P.Kiril pentru atragerea romanilor in sferele de influenta rusesti. Nu am incredere nici in PS Longhin si nici in IPS Onufrie, cu atat mai putin in P.Kiril-Mitr.Ilarion.”

    De ce a fost ridicat in rang PS Longhin daca nu mai pomeneste, chiar de unul „de-al lor”?
    Mi se pare cumva dubioasa treaba.
    Ce parere aveti?
    Multumesc!

    Apreciază

    1. Cand faci pe detectivul si cauti „amprente” in plan vazut, administrativ-lumesc, uiti de evidentele nevazute si de asezarea duhovniceasca a unor barbati care au primit pe buna-dreptate apelativul de Marturisitori. IPS Longhin, fara indoiala, este unul dintre ei. Nu-l vad pe arhiepiscopul Longhin sa alerge dupa distinctii din motiv de slava desarta sau motive diversioniste, nici pe monahul Teodot sa fie obiectiv si sa ajute la finalizarea „cazului Longhin”.

      Apreciază

    2. Cu părere de rău pt Teodot, insa părerea mea personala este că de frică sa întors la 180 de grade, ar fi mai multe de zis in privința lui dar să sperăm că va realiza ceea ce face

      Apreciază

  2. https://monahulteodot.wordpress.com/2017/08/14/nu-va-faceti-partasi-imbolnavirii-uciderii-copiilor-prin-vaccinuri/#comment-12121

    Si din cate se pare a revenit la pomenire.

    https://monahulteodot.wordpress.com/2017/08/14/nu-va-faceti-partasi-imbolnavirii-uciderii-copiilor-prin-vaccinuri/#comment-12156
    ” Premiat pentru „misiunea „fructuoasa in BOR cu bietii preoti si credinciosi nepomenitori. Dar oare isi dau seama acestia de cursa in care au cazut ?”

    Sunt putin dezorientat…

    ce mai zice Teodot: https://monahulteodot.wordpress.com/2017/08/14/nu-va-faceti-partasi-imbolnavirii-uciderii-copiilor-prin-vaccinuri/#comment-12105

    „Toti nepomenitorii din Romania(cu exceptia P.Macarie de la Oituz), sunt deja o grupare sectara-sustin noi invataturi eretice. Ei vor izvodi din ce in ce noi reguli, noi argumente in sprijinul absurditatilor lor. Au in spate un duh rau al noilor schisme si erezii de dupa Creta. Nu prea mai ai ce sa le faci. Vor merge din exagerare in exegerare, din rau in mai rau. Pentru ei nepomenirea a devenit o noua dogma, ca si la stilistii de la Slatioara-la acestia noua dogma este calendarul. Nu trebuie sa stati de vorba cu ei, ca argumentele lor-care par dupa Sfintii Parinti, sunt de fapt folosite de un duh rau-care-i ispiteste si va pot suci mintea. Stati linistita la duhovnicul pe care-l aveti fara sa va luati dupa nepomenitori. Nu au nici o legatura cu Sfintii care de-a lungul veacurilor au intrerupt pomenirea arhiereilor eretici. La Radeni de exemplu, inainte de Impartasire, preotul nepomenitor spune : „Sa vina la Impartasit numai cei care s-au spovedit la preot nepomenitor.” Asadar, sunt toate probele concrete pentru o noua secta. Sfantul Justin Popovici n-a intrerupt pomenirea Patriarhului Gherman care a intrat in CMB cu BO Sarba. Nici P.Epifanie Teodoropulos nu a intrerupt pomenirea Patriarhului Atenagoras, desi acesta a „ridicat” anatemele de pe papa. Toti l-au dispretuit pe Prof. Dimitrie Tselenghidis cand nu a fost de acord cu intreruperea pomenirii anul trecut. Acum vad cu totii roadele. Ecumenistii n-au dat inapoi dar au aparut noi schisme si erezii, exact dupa cum a proorocit Sf.Justin Popovici. Dumnezeu sa ajute intregii Biserici, ca sunt incalceli si sminteli cum n-au fost niciodata. Nu este de mirare deoarece este vremea lui antihrist iar acesta se hraneste cu tulburarea oamenilor. In vremea lui antihrist-adica acum, in Biserica vor fi multe scandaluri, care mai de care mai tulburatoare. Care se va mantui acum, mare va fi.”

    Apreciază

      1. Acolo pe blogul lui zburdă și o serie de cântători in struna ce tot ai dau apa la moara, și ai vezi și pe blogurile aservite care deasemenea spun vrute și nevrute

        Apreciază

  3. Arhiepiscopul Longhin a ramas un Marturisitor! Indiferent de ceea ce se spune despre ips sa, adevarul este ca s-a delimitat de ecumenisti si DREPT ÎNVAȚĂ CUVÂNTUL ADEVĂRULUI!

    Apreciază

  4. Blagosloviti si iertati,Sfintia Voastra !
    Cinstiti frati intru Hristos,iertati!
    Pierdem din vedere prin discutiile sterile despre Monahul Teodot si Prea Sfintitul Longhin ,importanta deosebita a
    invataturii Sf.Teodor Studitul, in criza actuala a bisericii de acum ,criza fara precedent in istoria sa.Sinodul permanent in frunte cu presedintele sau,dovedesc o data si inca o data,la nesfarsit, ca sunt ,fara prilej de tagada,lupii in piele de oaie ,care nu-si vin in simtiri,smintitori,care plini de viclesug,in dorinta de a asigura pacea si linistea in biserica,renunta la tot ceea ce spun Canoanele,Sf.Traditie si Pravila Ortodoxa.” „Căci numele lui Dumnezeu, din pricina voastră, este hulit între neamuri”!. (Romani 2, 24)
    In acest an dedicat apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului,voi ierarhi care ati semnat cu dezinvoltura marea tradare a Iubitei Ortodoxii,cum puteti privi in ochi bietul popor roman,cand prin nimic nu ati dovedit,dupa minciuno-sinodul din Creta,ca va puteti jertfi pe sine,cand cu repeziciunea fulgerului ati caterisit pe preotii jertfitori,marturisitori ,care au stat in fata voastra precum mieii,(din pacate doar unii,altii trecand prin crize identitare ,in urma ispitirilor diavolesti),cand voi insiva ati adus persecutia in Biserica Sfanta a Domnului Hristos,asa cum marturisea Parintele arhimandrit Benedict Ghius:„cea mai cumplită persecuție împotriva Bisericii este nevrednicia propriilor ei slujitori”?(Andrei Scrima, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăritean, Ediția 2, Editura Humanitas, București, 2000, p. 135)
    Cata dreptate aflam in inteleptele cuvinte ale Marturisitorului Nicolae, Monahul de la Rohia:”Mii de draci mă furnică văzând cum este confundat creștinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie tâmpă și lașă, o bigoterie, ca și cum menirea creștinismului n-ar fi decât să lase lumea batjocorită de forțele răului, iar el să înlesnească fărădelegile dat fiind că e prin definiție osândit la cecitate și paraplegie. […] Nicăieri și niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști. Ne-a chemat să fim buni, blânzi, cinstiți, smeriți cu inima, dar nu tâmpiți.”(Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 62-63)
    Cel mai mult ma doare ca ne credeti pe toti,tampiti ,orbi si surzi la cuvintele Adevarului Hristos,imbecili si lasi.Are dreptate alt mare Marturisitor,veteran al cumplitelor inchisori comuniste,la ale carui cuvinte ,inima noastra vibreaza si bate cu putere”Tot răul pe care-l suferim noi, oamenii, se petrece numai din cauza abuzului nostru de libertate, care antrenează necredinţa, neascultarea şi fărădelegile pe care le săvârşim.”(Dumitru Bordeianu-
    Sursa: Dumitru Bordeianu, Mărturisiri din mlaștina disperării, Editura Scara, București, 2001, p. 312)
    „Istoria n-a cunoscut o formă de fanatism mai orb, mai îngust, mai neîndurat decât fanatismul ateismului bolșevic. Acest Antihrist nu se mulțumește cu necredința sa; el o vrea pe a tuturor și nu ar avea odihnă și spațiu decât în ziua în care ar reuși să smulgă pe Dumnezeu și să-l arunce, ca pe o prejudecată odioasă, din mintea celui din urmă credincios.”(Marele teolog Teodor M. Popescu 1893 – 1973)Iata ca acum acel antihrist se instaleaza sub ochii nostri,mimand credinta,inlocuind adevarul cu minciuna si fatarnicia,dreptatea cu veninul cobrei,care te ucide.

    Apreciază

  5. Plecaciune adanca in fata tuturor Martirilor,Mucenicilor si Marturisitorilor neamului romanesc pe care ii rugam sa mijloceasca indurare la Atotmilostivului Domn Iisus Hristos ,pentru noi nevrednicii,neputinciosii!Amin
    ZODIE RADU GYR
    Nopţi la rând urmăresc prin vizetă
    Beznele, beznele, beznele…
    Odinioară, citeam stelele. Lesne le
    Buchiseam slovele, scrise pe boltă cu cretă.

    Voiam să-mi învăţ zodia pe dinafară
    Si-o visam scrisă cu litere ‘nalte, citeţe.
    Credeam că steaua mea e o calească la scară,
    Să mă ducă, trasă de cerbi, peste râpe şi podeţe…

    Cum caută azi ochiul, cu duşmănie,
    Steaua nemernică şi blestemată!
    Ce târfă de stea, ce năpârcă spurcată,
    Cum aş rupe-o cu dinţii, din puşcărie!

    Maică, măicuţă albă, măicuţă bună,
    Când îmi coseai, surâzând, azur şi pieptare,
    Ghiceai tu zilele mele cu gheare?

    Maică, măicuţă bună,
    Piciului tău cu părul de lună
    Îi sărutai mânutele albe, plăpândele,
    Îi alungai lacrima, negura, pândele,
    Si ti-l visai în rădvan de coji de alună,
    Prinţ călărind pe furtună…

    Acum ti-l rod toate osândele
    Si temniţele toate, flămândele.
    Taică, tăicuţule, taică,
    Îţi aminteşti de şcolarul bălai,
    Cu bereta lui marinară,
    Pe care-l duceai, pe sub basm, pe sub rai,
    De mână, la şcoala primară?

    Unchiaşule, tu nu ştiai
    Că zâmbetul tău se coboară
    Pe-o ticăloasă osândă de fiară.

    Tăicuţule, taică,
    Feciorul tău se zbate ca o lupoaică,
    Se zvârcoleşte şi urlă în cuşcă,
    Si zgârie drugii şi-i muscă…

    O, ce alb era totul, odinioară!
    Alb patul cu îngeri, albă şcoala primară,
    Albă duminica, albă vacanta,
    Alb jocul cu turca, şi mingea…

    Au rămas otreapa şi zdreanţa,
    Scuipatul, ocna, funingea.
    Si din ţâncul vostru, firav ca lumina,
    Nu se mai vede decât jivina,
    Jivina din temniţa asta turbată…

    Jeliţi-mă, maică şi taică.

    Apreciază

  6. Blagosloviti si iertati,Sfintia Voastra!
    Cum mai poate cineva sa-si imagineze ca ereziarhii isi vor reveni din „necredinta eretica”,cand cugetarea lumeasca,materialist-dialectica a devenit cartea lor de capatai si au uitat ca lauda oamenilor este uraciune in fata lui Dumnezeu.Iata cum il lauda pe presedintele sinodului,ereziarhul Bartolomeu marturisind inca o data caderea sa si a prietenului sau,condamnandu-se pe sine in fata Atotvazatorului Dumnezeu,singurul Desavarsit in toate:”Nu vom uita niciodată contribuția specială și foarte valoroasă, precum și ajutorul Său în pregătirea și înfăptuirea Sfântului și Marelui Sinod din Creta.
    Fratele nostru, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, are nu doar o cugetare eclezială sănătoasă, dar și o pregătire teologică temeinică, este un teolog desăvârșit, lucru pe care l-a arătat și în Occident, atunci când a predat la Bose, unde, în tinerețile mele, am studiat și eu, dar și mai târziu, în calitate de Ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, și după un număr oarecare de ani, ca și Întâistătător al acestei Biserici.”(http://basilica.ro/patriarhul-ecumenic-si-a-exprimat-dorinta-de-a-participa-la-sfintirea-catedralei-nationale-din-bucuresti-suntem-mandri-de-biserica-romaniei-a-spus-sanctitatea-sa/)
    Despre unii ca acestia ne spune Sf.Ioan Scararul:
    „25. Mandria este marul putred pe dinauntru, dar pe dinafara stralucitor de frumusete. Calugarul mandru nu va avea nevoie de drac. Caci el insusi isi este drac si vrajmas ce se razboieste cu sine.
    26. Pe cat este intunericul de strain de lumina, pe atat este cel mandru de strain de virtute. In inimile celor mandri se vor naste cuvinte de hula; in sufletele celor smeriti, vederi ceresti. Furul uraste soarele, iar trufasul dispretuieste pe cei blanzi.[17]”FILOCALIA”, vol IX, traducere si note de parintele Dumitru Staniloae
    Noua,nu ne ramane decat:
    „✦Smereşte-te cât poţi de mult; chiar de vei cere să fii socotit ca o pocitanie, ca ceva scârbos. Chiar Apostolul Pavel a spus: “Ca un gunoi ne-am făcut… nebuni pentru Hristos“.
    ✦ Cine eşti tu, viermele pământului, plin de atâtea păcate, care nu vrei să te smereşti, să te dispreţuieşti, când Făcătorul, Domnul Care e slăvit de îngeri S-a smerit, a fost scuipat, dezbrăcat în faţa oamenilor şi răstignit?”https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2014/03/15/povete-parintesti-gheronda-efrem-filotheitul/
    Ispita neamului celui de pe urmă a si sosit, mai grozav acum, cu apropierea venirii lui Antihrist încât ameninţă să-i piardă pe cei aleşi,in trupurile carora cancerul ecumenismului a metastaziat,raspandindu-se cu repeziciune si in trupurile credinciosilor partasi la erezie,si numai Domnul poate opri atotnimicitoarea erezie ucigatoare.
    „Amar lumii de sminteli! Că smintelile trebuie să vină” a spus Domnul. Năvălirea smintelilor va fi îngăduită de Domnul, tot aşa după cum şi suferinţa sufletească din pricina smintelilor va fi cu îngăduinţa Domnului.
    „Judecând după duhul vremii şi după frământarea minţilor, suntem îndreptăţiţi să credem că edificiul Bisericii, care se clatină demult, se va cutremura straşnic şi repede. Nu are cine să-l susţină şi cine să se împotrivească. Măsurile întreprinse pentru susţinerea lui au fost împrumutate din stihiile lumii, vrăjmaşe Bisericii, şi mai curând vor grăbi căderea ei, decât s-o oprească.”Arhiepiscopul Averchie (Tauşev) de Jordanville-„Sarea ne pătrunde” – semnul apropierii sfârşitului

    Apreciază

    1. Chiar citeam pe un blog grecesc că în Zakintos va avea loc un festival unde va participa demnitari inclusiv Bartolomeu, și am înțeles de acolo că Patriarhul Ieronim nu participă

      Apreciază

      1. Pr Fotios fi satul Stavrodromi care în urma cu câteva luni a încetat pomenirea lui Macarios de Sidirokastrou, i sa dat ultimatum că pina la sfârșitul lunii sa elibereze locuinta, adică urmează să fie evacuat cu familia pintre care și 2 copii minori 6 respectiv 7 ani

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s