Sfântul Marcu Evghenicul: „Tradiția Bisericii nu este un monolit, un muzeu de antichități demn doar de cinstire și respect, ci ea este viață în Duhul și cere o receptare vie și plină de discernământ.”

marcuDescoperire a lui Hristos, dreapta credință este și criteriul  de interpretare al Sfintei Scripturi și al Tradiției. Iar Sfânta Scriptură înțeleasă corect este cheia de probare a învățăturii tuturor Părinților. „Mult se deosebesc cele spuse de Scripturile canonice față de cele predanisite Bisericii dintre cele alcătuite și învățate în mod particular de fiecare dintre dascăli. Căci acelea (Scripturile canonice), ca unele predate de Dumnezeu, suntem datori unii față de alții și a le crede, și a le întări, chiar dacă unele par că nu sunt în acord (cu altele), dar acestea (cele predate de Părinți) suntem datori a nu le crede în chip absolut, nici a le primi fără cercetare. Căci este cu putință ca același dascăl să nu le grăiască pe toate după acrivie. Altminteri, pentru ce au mai avut Părinții nevoie de Sinoade Ecumenice, dacă fiecare nu ar fi căzut nicidecum din adevăr ?” Dintre tâlcuirile Sfinților „trebuie ca noi să le alegem pe cele mai adevărate dintre acestea și care sunt într-o mai mare conglăsuire cu dogmele bisericești, iar pe celelalte să le punem pe locul al doilea.” Sinoadele Ecumenice sunt puse implicit pe același plan cu Sfânta Scriptură și orice Sinod care nu e în acord cu cele ecumenice nu e adevărat[1]. Tradiția nu este un monolit, un muzeu de antichități demn doar de cinstire și respect, ci ea este viață în Duhul și cere o receptare vie și plină de discernământ. Nu tot ceea ce au scris sfinții trebuie acceptat. „Și nu e nimic de mirare, om fiind, de vreme ce mulți dintre dascăli se arată tâlcuind în chip diferit vorbele Scripturii, nu toți deopotrivă ajung la acrivie. Căci nici nu e cu putință ca același cuvânt, când este primit cu diferite înțelesuri, să se pună deopotrivă în acord cu toate (sensurile) sale, ci trebuie ca noi să le alegem pe cele mai adevărate dintre acestea și care sunt într-o mai mare conglăsuire cu dogmele bisericești, iar pe celelalte să le punem pe locul al doilea.

Sfântul Marcu Evghenicul, Opere, vol I, p. 130-131.

[1] E vorba de Sfântul Grigorie de Nyssa  și de apocatastaza din operele sale.

Anunțuri

Autor: Preot Claudiu

pr_claudiubuza@yahoo.com

1 gând despre „Sfântul Marcu Evghenicul: „Tradiția Bisericii nu este un monolit, un muzeu de antichități demn doar de cinstire și respect, ci ea este viață în Duhul și cere o receptare vie și plină de discernământ.””

  1. Luptatorul si aparatorul neanfricat al Ortodoxiei,Sf.Marcu Evghenicul, Episcopul Efesului,este mentionat in scrierile Sfântului Atanasie din Paros (sec. 18)ca „cel cu adâncă înțelepciune al Bisericii răsăritene și fulgerul mândriei apusene. Gura teologilor, slava și lumina prea strălucită a Ortodoxiei, singurul om de neînvins, asemenea diamantului.”Acest sfânt al Bisericii noastre stă şi astăzi la fel de inflexibil şi de adevărat în faţa acelora care sunt gata ca nişte „fetiţe” să se închine papei şi să imite maimuţărind modul apusean de viaţă şi de gândire. Îşi trimite mesajul său pur şi puternic, un mesaj de cultură duhovnicească autentică. Fraţii mei, este o chestiune de viaţă şi de mântuire în această lume şi în eternitate păzirea dogmei Ortodoxiei!
    (Sterghios Sakkos, profesor emerit al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Aristotelice din Tesalonic; traducere din elină de monahul Leontie;)

    Axios!
    https://stranaortodoxa.wordpress.com/2017/09/14/un-alt-marturisitor-al-dreptei-credinte-scrisoarea-ierom-lavrentie-carp-de-la-manastirea-sf-trei-ierarhi-catre-mitropolitul-teofan/
    „Inima celuilalt poate fi mişcată dacă vede că eu port o Cruce pentru el. Atunci el va înţelege sensul Crucii fără ca eu să îi spun că tocmai Crucea este cea care mă împinge să fac aceasta. O fac pur şi simplu.
    Să nu le predicăm doar oamenilor să-şi ia Crucea, ci să o luăm noi înşine ajutându-i pe ceilalţi. Voi ajunge astfel la convingerea că această Cruce nu este o suferinţă pentru mine. Sufăr pentru celălalt, dar această suferinţă pentru el mă bucură, mă odihneşte, cum spune un monah de la Athos”(Pr. Dumitru Stăniloae în “Mică Dogmatică vorbită“)

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s