Semnificația ICOANEI Nașterii Domnului

În această icoană, întregul mesaj din Evanghelie despre Întruparea Mântuitorului din Sfânta Fecioara Maria este surprins împreună cu alte detalii adăugate din Sfânta Tradiție a Bisericii.

În multe icoane cu reprezentări ale Nașterii Domnului sunt o multitudine de detalii, în altele sunt mai puține.  În diagrama aratată aici, luată dintr-un desen al icoanei, putem identifica cel puțin 8 elemente.

Icoana se concentrează, desigur, pe nașterea Domnului nostru Iisus Hristos din Maica Sa, Preacurata Fecioara Maria; ea este reprezentată mai mare decât celelalte personaje, întinsă pe un covoraș și uitându-se nu la nou-născutul său Fiu, ci mai degrabă cu iubire și înduioșare către logodnicul ei, Bătrânul Iosif, văzându-i uluirea față de această deosebit de minunată și divină naștere. El este arătat în colțul din jos stânga, stând de vorbă cu un bătrân păstor care i-a văzut pe îngeri slavoslovind.

Iosif privește calm și meditativ gândindu-se la minunile lui Dumnezeu pe care le vede și le aude acum. Domnul nostru este arătat în scutece (care de fapt sunt giulgiul cu care S-a înfășurat la înmormântare – n.n) și culcat în iesle, „căci nu mai era loc de gazduire pentru ei” (Luca 2, 7).

În spatele ieslei se află o peșteră întunecoasă, care ne amintește imediat de peștera în care Domnul a fost înmormântat 33 de ani mai târziu înfășurat în giulgiu. În peșteră sunt un bou și un asin, detalii nemenționate în Evanghelie, dar trăsături invariabile în fiecare icoană a Nașterii; scena e inclusă pentru a arăta îndeplinirea cuvintelor profetului Isaia, „Boul își cunoaște stăpânul și asinul ieslea Domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște; poporul Meu nu Mă pricepe” (Isaia 1, 3).

Deasupra compoziției centrale, în chiar centrul icoanei este steaua minunată venită din rai, care i-a condus pe magi către locul în care se afla Mântuitorul nostru; ne amintește de semnul raiului pe care-l vedem în icoana Botezului sau Cincizecimii, oriunde e indicată intervenția divină.

Sfinții îngeri sunt reprezentați mărindu-L pe Dumnezeu și aducând vestea cea bună a Nașterii Domnului păstorilor. Faptul că păstorii evrei și magii păgâni au fost printre primii să îl slăvească pe Domnul nostru ne arată universalitatea acestui mare eveniment, rânduit pentru mântuirea întregii omeniri.

Ultimul detaliu al acestei icoane, scena spălării Domnului este un element care a provocat multe controverse de-a lungul timpului. În unele biserici din mănăstirile Muntelui Athos, scena a fost intenționat evitată în fresce și înlocuită cu tufișuri sau păstori; a existat o părere dominantă că acea scenă era degradantă pentru Hristos, care nu avea nevoie să fie spălat, fiind născut într-un mod miraculos dintr-o fecioară curată. Dar reținem această imagine în icoana noastră, ca un element din Sfânta Tradiție transmisă nouă; într-adevăr, nu îl degradează pe Domnul, ci îl marește pe El, așa cum este evident în rugaciunea desemnată a fi citită în timpul Botezului pentru moașa unui copil (Din Trebnicul de rit vechi, a doua rugăciune pentru moașă: „O Stăpâne, Domnul Dumnezeul nostru … Care a fost culcat în iesle și a binecuvântat pe moașa Salomeea care a ajuns să creadă în adevărul de netăgăduit al fecioriei…”. Cine, mai eficient decât o moașă, poate mărturisi despre o naștere divină și feciorelnică? De aceea noi înțelegem bine importanța acestei scene binecuvântate.

În sfârșit, dacă ne uităm la icoana ca la o compoziție unită, putem doar să fim umpluți de bucurie, nu doar datorită frumuseții culorilor și a atmosferei festive pe care o descrie, dar și datorită vestii fericite a mântuirii noastre atât de clar proclamată de ea. În icoană, toată creația se bucură la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos: cerul (o stea și îngerii), pământul (munții, plantele și animalele) și în special omenirea reprezentată cel mai desăvârșit în persoana noii Eve, Preacurata Fecioara Maria, Maica Domnului nostru.

Hristos se naște! Slăviți-L!

Traducere după un material în limba engleză: Andra Aldea-Partanen
Sursa: laurentiudumitru.ro

Preluat de pe: http://www.apologeticum.ro/2011/12/semnificatia-icoanei-nasterii-domnului/

Autor: Preot Claudiu

pr_claudiubuza@yahoo.com

2 gânduri despre „Semnificația ICOANEI Nașterii Domnului”

  1. *Sfantul Ioan Damaschin vorbeste despre venirea in lume a Fiului lui Dumnezeu ca despre o primavara innoitoare pentru intreg neamul omenesc. „Cand S-a nascut Domnul nostru din Fecioara Maria, El a risipit la toata lumea ca o primavara veselitoare si a intors-o catre innoire. Caci, nascandu-Se Domnul si Dumnezeul nostru, ne-a izbavit din iarna inselaciunii si din frigul ratacirii si ne-a intors catre primavara bucuriei dupa ce a luat asupra-Si chipul nostru si l-a innoit pe dansul prin luarea trupului Sau. Astazi S-a nascut cel Unul-Nascut, Fiul lui Dumnezeu, Raza maririi Lui, Chipul de-a pururi vecuirii si ipostasul Lui, hotarul si Cuvantul Tatalui, prin care si vecii i-a facut. Insusi Dumnezeu Cuvantul S-a facut ipostas trupului, precum intru aceeasi data si trup insufletit si cuvantator si gandit. Pentru aceea nu il numim om indumnezeit, ci il marturisim Dumnezeu inomenit.”
    La randul lui Sf.Atanasie cel Mare,spune cu admiratie nesfarsita”Cel necuprins Se vedea Prunc…”
    „Hristos Se naste din Fecioara ca sa-l indrepte pe Adam cel intai zidit, cel zidit din pamantul fecioara, din tarana. Se infasa cu scutece ca sa dezlege lanturile pacatelor noastre, sa dezlege legaturile cu legaturi, dupa graiul cel zis ca fiecare se strange cu legaturile pacatelor. Sani a supt ca sa izvorasca laptele darului, pe care l-a izvorat din coasta Sa. S-a culcat in iesle ca sa indrepte necuvantarea omenirii si sa Se faca hrana pentru amandoua neamurile. A norodului paganesc si a celui iudaic pentru care este scris: ‘Intre doua neamuri vei fi cunoscut’.
    **http://www.apologeticum.ro/2011/12/cuvinte-din-omiliile-sfintilor-parinti-despre-nasterea-domnului/

    Apreciază

  2. Parintele Dumitru Staniloae ne explica minunat sensurile,simbolurile ziditoare ale Icoanei Nasterii Domnului,dintre care am selectat cateva,in completarea celor expuse :
    -Raza unică ce coboară din partea superioară a icoanei semnifică Firea cea Una a lui Dumnezeu, dar care ieşind din stea se împarte în trei pentru a desemna participarea Celor Trei Persoane la iconomia mântuirii.
    -Stâncile ascuţite, ilustrate asemenea unor trepte, par a se uni cu cerul, indicând astfel, atât mişcarea de pogorâre a lui Dumnezeu la om, cât şi urcarea omului la Dumnezeu, ambele, posibile odată cu momentul Întrupării Celei de-a Doua Persoane a Sfintei Treimi. Întreg pământul pare a tresălta de bucurie.
    -Maica Domnului este înfăţişată stând lângă Prunc, în faţa ieslei,rezemată pe un pat de felul celor purtate de evrei în călătoriile lor. El are culoarea roşie, fiind ilustrat asemenea unui pat împărătesc, pentru a sugera astfel cinstea ce i se cuvine Maicii lui Dumnezeu.
    Prin această poziție a Maicii Domnului este afirmat iconografic adevărul Naşterii suprafireşti (din Fecioară, fără dureri) a Mântuitorului Hristos, fapt care subliniază, de asemenea, dumnezeirea Pruncului.Cele trei stele aşezate pe cap şi umeri simbolizează fecioria Maicii Domnului dinaintea, din timpul şi de după Naşterea lui Hristos (pururea-fecioria).
    -Expresia chipului ei este una meditativă având privirea îngândurată – atitudine gravă ce anticipează suferinţele pe care le va îndura ca Maică a Celui ce avea să pătimească moarte pe Cruce pentru mântuirea lumii. „Iar Maria păstra toate aceste cuvinte punându-le în inima sa.” (Luca 2, 19). Maica Domnului a fost cel mai înălţător dar pe care omenirea a fost vreodată în stare să-l aducă lui Dumnezeu.
    -Deschizătura întunecoasă a peşterii în mijlocul stâncilor ascuţite închipuie cosmosul căzut, lumea copleşită de păcat prin căderea omului, precum şi iadul, străfundurile întunericului, pe care doar El, Soarele Dreptăţii, le risipeşte odată cu Naşterea Sa. Peştera şi ieslea sunt dovezi ale profundei smerenii a Mântuitorului Hristos.
    -Magii sunt reprezentaţi fie pe cai, în drum spre locul Naşterii indicat de stea, fie aducând Pruncului întreitul dar – aur, tămâie şi smirnă -, preînchipuindu-le pe femeile purtătoare de mir, venite la mormânt în dimineaţa de Paşti:
    ◦ aur – ca pentru Împăratul veacurilor;
    ◦ tămâie – ca celui ce este Dumnezeu al Universului;
    ◦ smirnă – ca unuia ce a murit.
    -Dreptul Iosif apare într-un colţ (stânga sau dreapta, în josul icoanei), aşezat deoparte de Preasfânta Fecioară Maria, (..) Iosif nefiind tatăl Pruncului.
    Înfăţişarea sa trebuie să sugereze un om înaintat în vârstă (Tradiţia spune că avea 84 de ani). Este reprezentat cu aureolă, aflându-se între drepţii lui Dumnezeu (Matei 1, 19).
    Dreptul Iosif are o expresie meditativă, îngrijorată, o stare de tulburare pricinuită de Naşterea feciorelnică a lui Iisus. Iosif închipuie pe tot omul slab în credinţă, a cărui raţiune nu poate depăşi hotarele realităţilor văzute, de aici şi dificultatea de a accepta realitatea suprafirească a tainelor În persoana lui Iosif, icoana dezvăluie nu numai drama sa personală, cât drama întregii omeniri care a privit taina, nu prin ochii credinţei, ci ai raţiunii limitate.
    -Bătrânul ciudat, înveşmântat într-o piele de animal, stând aplecat de spate dinaintea lui Iosif, îl reprezintă pe amăgitorul Satan, deghizat în chipul unui păstor, care îl hărţuieşte pe Iosif, logodnicul Fecioarei, cu întrebări perfide.
    -Scena scăldatului sugerează faptul că Dumnezeu cel Preaînalt se supune obiceiurilor şi deprinderilor omeneşti, aceasta fiind şi o mărturie a Întrupării reale a Domnului, Care a devenit „întocmai cu oamenii de bună voie” (Utrenia praznicului, Canonul Sfântului Ioan Damaschin, cântarea a IV-a). Scena o prefigurează pe cea a Botezului în apele Iordanului.
    In icoană, toată creaţia se bucură la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos: cerul (o stea şi îngerii), pământul (munţii, plantele şi animalele) şi în special omenirea reprezentată cel mai desăvârşit în persoana noii Eve, Preacurata Fecioară Maria, Maica Domnului nostru.
    *Părintele Dumitru Stăniloae, O teologie a icoanei, Editura Anastasia, București, 2005.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

DISCERNE

Viitorul, o paletă de opţiuni. Alege drumul!

Ortodoxia mărturisitoare

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

ATITUDINI - Revista Fundației Justin Parvu

REVISTĂ DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI EDUCAȚIE ORTODOXĂ editată de Fundația Justin Pârvu

ASTRADROM

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Vremuritulburi

ortodoxie, vremurile de pe urma, istorie, sanatate, politica, economie, analize si alte informatii utile

Lumea Ortodoxă

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Blog de Dogmatică Empirică

...adică despre dogmă și experierea ei în Duhul Sfant. Doar în Ortodoxie dogmele Bisericii chiar pot fi verificate prin viața mistagogică!

Sfântul Ioan de Kronstadt

În fiecare zi - gândurile unui om extraordinar

Monahul Teodot - blog oficial

Ortodoxia-singura credinta mantuitoare

SINODUL TÂLHĂRESC

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Bucovina Profundă

“ De mare jele şi de mare minune iaste, o iubite cetitoriu, cându toate faptele ceriului şi a pământului îmblă şi mărgu toate careş la sorocul şi la marginea sa... şi nici puţin nu smintescu, nici greşescu sămnul său. Numai sânguru amărătulu omu... ” Varlaam - Cazania

Cuvântul Ortodox

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Redescoperirea Sfintei Euharistii

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

SACCSIV - blog ortodox

Ortodoxie, analize, documentare, istorie, politica

%d blogeri au apreciat: