HRISTOS A ÎNVIAT! Împărtășirea fiecăruia dintre noi de taina Învierii.

lrg-5471-icoane_invierea_domnuluiinvierea14_.jpgÎnvierea lui Hristos nu trebuie sărbătorită ca un eveniment istoric și social, ci ca unul existențial, ceea ce echivalează cu împărtășirea din harul Învierii. Postul de dinaintea Sărbătorii, care durează șapte săptămâni, și nevoința ascetică țintesc spre desăvârșita împărtășire din taina Învierii.

Însă, așa cum ne învață toți Sfinții Părinți, pentru acest lucru, este nevoie atât de curățirea simțurilor trupești, cât și de cea a celor sufletești. Omul are trup și suflet, și de aceea are simțuri trupești și simțuri sufletești. Într-un tropar, Sfântul Ioan Damaschin scrie: „Să ne curățim simțurile și să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiata lumină a Învierii. Şi, cântându-I cântare de biruință, luminat să-L auzim zicând: bucurați-vă”. Așadar, curățirea este o condiție necesară pentru vederea de Dumnezeu și pentru comuniunea cu Acesta. Sfântul Grigorie Teologul spune: „De aceea, să te curățești mai întâi pe tine pentru ca să se curățească și cei din jurul tău”.

Scopul vieții duhovnicești este ca omul să se unească cu Hristos înviat din morți și să îl vadă pe Acesta în inima sa. Hristos înviază în inimă, omorând gândurile de răzvrătire care sunt sădite acolo de diavoli și zdrobind patimile și atacurile păcatului, la fel cum a zdrobit pecețile mormântului (Sfântul Maxim Mărturisitorul). Prin urmare, nu suntem în fața unei sărbători exterioare și ceremoniale, ci a unui praznic lăuntric și existențial. Astfel privind lucrurile, Sfântul Grigorie Teologul ne îndeamnă să nu facem din Înviere o petrecere lumească, ci să o sărbătorim cu sfințenie și să ne îndepărtăm de duhul lumesc.

Împărtășirea din taina Învierii înseamnă trăirea îndumnezeirii. Cel care a început să înțeleagă puterea tainică a Învierii a cunoscut din experiență scopul pentru care Hristos a zidit lumea (Sfântul Maxim Mărturisitorul). Cu adevărat, omul a fost creat pentru a ajunge la îndumnezeire, iar lumea – pentru a se sfinți prin om. Prin urmare, cei care încep să înțeleagă puterea tainică a Învierii ajung la îndumnezeire și împlinesc scopul existenței lor pe pământ. În acest fel, aceștia dobândesc o mare cunoștință.

Sfântul Apostol Pavel ne recomandă tuturor să dăm vieții noastre un asemenea curs, scriind că, prin Botez, ne-am îngropat cu Hristos în moarte, „pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții” (Rom. 6, 4). Această renaștere este absolut necesară, pentru că altfel, omul moare duhovnicește, după cuvântul Apostolului Pavel: „căci dacă viețuiți după trup, veți muri, iar dacă ucideți cu Duhul faptele trupului, veți fi vii. Căci câti sunt mânați de Duhul lui Dumnezeu, sunt fii ai lui Dumnezeu” (Rom. 8,13-14).

***

Învierea lui Hristos este cel mai mare eveniment din istorie. Ea înseamnă învierea și îndumnezeirea firii omenești și nădejdea de îndumnezeire și de înviere a propriului nostru ipostas. Pentru că s-a găsit tratamentul, acum există speranța de viata. Prin Învierea lui Hristos, viața și moartea capătă un alt înțeles. Deja nu mai considerăm că viața este reprezentată de totalitatea evenimentelor istorice, ci de comuniunea cu Dumnezeu. De asemenea, nu mai considerăm că sfârșitul acestei vieți înseamnă moarte, pentru că moartea este îndepărtarea omului de Hristos, în vreme ce despărțirea sufletului de trup nu este decât un somn temporar. Tocmai pentru că se simte în comuniune cu Hristos înviat din morți, Sfântul Apostol Pavel poate să mărturisească: „Căci sunt încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înalțimea, nici adâncul și nicio altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostrum” (Rom. 8, 38-39).

Într-un cuvânt de învățătură – un adevarat imn de biruință – al Sfântului Ioan Gură de Aur, se spune că, prin Învierea lui Hristos, au fost depășite toate problemele omenești:

Nimeni nu trebuie să plângă pentru sărăcie și, în general, pentru lipsa celor necesare, pentru că „s-a arătat Împărăția cea de obște”.

Nimeni nu trebuie să jelească pentru păcatul pe care l-a făcut, pentru că „din mormânt iertare a răsărit“.

Nimeni nu trebuie să se teamă de moarte, pentru că „ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului”.

Acest „nimeni” este absolut, pentru că izvorăște din Învierea lui Hristos. Cu cât ne închidem mai mult în relativ și ne îndepărtăm de absolutul lui „nimeni”, cu atât mai mult vom plânge, vom jeli și ne vom teme.

Arhimandrit Hierotheos Vlachos, Predici la Marile Sărbători. pp. 249-251.

HRISTOS A ÎNVIAT!

Autor: Preot Claudiu

pr_claudiubuza@yahoo.com

11 gânduri despre „HRISTOS A ÎNVIAT! Împărtășirea fiecăruia dintre noi de taina Învierii.”

  1. ADEVARAT A INVIAT!
    LUMINA INVIERII DOMNULUI IISUS HRISTOS SA COBOARE IN INIMA SI SUFLETELE TUTUROR!

    Mihai Eminescu
    ÎNVIEREA

    Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii,
    Al morţii rece spirit se strecură-n tăcere;
    Un singur glas îngînă cuvintele de miere,
    Închise în tartajul străvechii evanghelii.
    *
    C-un muc în mîni moşneagul cu barba ca zăpada,
    Din cărţi cu file unse norodul îl învaţă,
    Că moartea e în luptă cu vecinica viaţă,
    Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-şi prada.
    *
    O muzică adîncă şi plină de blîndeţe
    Pătrunde tînguioasă puternicile bolţi:
    „Pieirea, Doamne sfinte, căzu în orice colţ,
    Înveninînd pre însuşi izvorul de vieţe,
    *
    Nimica înainte-ţi e omul ca un fulg,
    Ş-acest nimic îţi cere o rază mîngîioasă,
    În pîlcuri sunătoare de plînsete duioase
    A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg”.
    *
    Apoi din nou tăcere, cutremur şi sfială
    Şi negrul întuneric se sperie de şoapte…
    Douăsprezece pasuri răsună… miez de noapte…
    Deodată-n negre ziduri lumina da năvală.
    *
    Un clocot lung de glasuri vui de bucurie…
    Colo-n altar se uită şi preoţi şi popor,
    Cum din mormînt răsare Cristos învingător,
    Iar inimile toate s-unesc în armonie:
    *
    „Cîntări şi laude-nălţăm
    Noi, Ţie unuia,
    Primindu-l cu psalme şi ramuri,
    Plecaţi-vă neamuri,
    Cîntînd Aleluia!
    *
    Cristos au înviat din morţi,
    Cu cetele sfinte,
    Cu moartea pre moarte călcînd-o,
    Lumina ducînd-o
    Celor din morminte!”

    Apreciază

  2. INVIERE-NAE IONESCU
    A înviat Christos. Sunt ani de când întoarcerea prăznuirii acestei cutremurătoare fapte ridică în mine aceiaşi tristeţe: iarăşi voi citi aceleaşi comentarii şi voi auzi aceleaşi interpretări. Proastă literatură protestantă, anemic efort de “cugetători” pozitivişti în nevoia slăbănoagă de a împăca domeniul raţiunii cu cel al harului. Ca şi cum cine a intrat odată în împărăţia harului se mai necăjeşte cu neputinţa raţiunii! Ce zadarnică bâiguială -ştiinţifică, dragă Doamne!- în jurul unui FAPT simplu şi evident!

    “Renaşterea naturii”, “mitul solar” şi atâtea alte neputințe, pentru a escamota faptul năucitor, dar FAPT, al învierii după trup a lui Christos. Căci a înviat, aşa cum o hotăra mai dinainte, dealtfel, Scriptura; şi a fost, după trup, în mijlocul alor Săi, în același fel precis şi real în care este în mijlocul nostru -trup şi sânge- şi va stărui să fie până la sfârşitul veacului. A înviat, cum vom învia şi noi, atunci când vor suna trâmbiţele judecăţii din urmă, când se vor rupe peceţile cărţii şi vor cădea zidurile carcerii vremii; adică la sfârşitul veacului. Aci e doară toată ”taină”; care nu e, de fapt, nici o taină, ci numai o neînţelegere. Noi vom învia din morţi la Judecata de apoi. Adică atunci când se va sfârşi istoria şi vor cădea încercuirile timpului şi spaţiului. Ne-am născut în timp; am murit în timp; vom învia însă dincolo de veac. Întocmai ca Christos; devenit om şi jertfit în veac; dar înviat în afară de acesta, şi rămas în mijlocul nostru după natura lui de înviat în afara veacului. Cum se lămuresc toate! Şi învierea, şi prezenţa Lui deapururea în mijlocul nostru! În sfânta împărtăşanie este prezent Christos nu “în formă de” pâine şi vin, ci existând în chip real ca trup şi sânge. Nu e deci vorba de un simbol, de o prefiguraţie, ci de un fapt real. Şi totuşi… noi nu vedem acolo decât pâine şi vin, deşi este trup şi sânge. Ce însemnează asta? Însemnează că există mai multe planuri de existenţă; şi că pentru fiecare din aceste domenii noi trebuie să avem mijloace speciale de investigaţie.

    Că nu putem să înţelegem prin raţiunea noastră decât ceea ce cade înlăuntrul veacului; şi că pentru ceea ce este în afara lui avem nevoie de un alt instrument, în speţă – al credinţei. Din această lume de dincolo de veac face parte învierea după trup a lui Christos; care înviere, ca şi înălţarea la cer, ca şi prezenţa în mijlocul nostru, nu sunt minuni decât în ordinea veacului şi a raţiunii; dar sunt realităţi şi existente fireşti în ordinea care ține de domeniul credinţei. Simbol? Nu. Ci FAPT. Simbolic poate fi cel mult limbajul nostru. Faptele însă nu pot fi simbolice, ci numai fapte pur şi simplu.

    A înviat Christos. Nu Christos-Dumnezeu, ci Christos-Omul, anticipând învierea noastră la sfârşitul veacului. Anticipând-o, dar nu schimbându-i natura. Învierea lui e la fel cu învierea noastră; şi după cum noi vom învia la sfârşitul veacului, deci după încetarea acestuia, aşa a înviat şi El: în afară de veac. Afirmând prin aceasta existenţa mai multor lumi, de grade de realitate deosebite, sau mai exact comportându-se în chip deosebit faţă de Absolut. Şi astfel învierea nu este actul prin care noi am fost mântuiţi; ci numai anunţarea şi definirea lumii în care vom trăi după Judecata de apoi. “Christos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând…” Moartea Lui – deci jertfa Lui- este faptul hotărâtor al mântuirii noastre. Învierea este doar semn pentru viaţa veacului ce va să vie, deci nu a veacului care, pentru noi, este în acest moment. Să lăsăm deci interpretările şi încercările de a înţelege, şi să mărturisim smeriţi credinţa noastră nestrămutată: “Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.”

    Nae Ionescu – Înviere
    http://www.buciumul.ro/2018/04/08/nae-ionescu-inviere-2/

    Apreciază

  3. Christos a înviat (A. Vlahuţă)

    Si-au tremurat stapanii lumii
    La glasul blandului profet
    Si-un dusman au vazut in fiul
    Dulgherului din Nazareth!

    El n-a venit sa razvrateasca
    Nu vrea pieirea nimanui;
    Descult, pe jos, colinda lumea
    Si multi hulesc in urma lui.

    Si multi cu pietre il alunga
    Si rad de el ca de-un smintit:
    Iisus zambste tuturora-
    Atotputernic si smerit!

    El orbilor le da lumina,
    Si mutilor le da cuvant,
    Pe cei infirmi ii intareste,
    Pe morti ii scoala din mormant.

    Si tuturor de o potriva.
    Imparte darul lui ceresc-
    Si celor care cred intr-insul,
    Si celor ce-l batjocoresc.

    Urasca-l cei fara de lege…
    Cei pasa lui de ura lor?
    El a venit s-aduca pacea
    Si infratirea tuturor.

    Din toata lumea asupritii
    In jurul lui s-au gramadit
    Si-n vijeliile de patimi
    La glasul lui au amutit:

    „Fiti blanzi cu cei ce va insulta,
    Iertati pe cei ce va lovesc,
    Iubiti pe cei ce-n contra voastra
    Cu vrajmasie se pornesc”…

    II

    Cat bine, cata fericire,
    Si cata dragoste-ai adus!
    Si oamenii drept rasplatire
    Pe cruce-ntre talhari te-au pus.

    Au ras si te-au scuipat in fata
    Din spini cununa ti-au facut,
    Si in desarta lor trufie
    Stapani desupră-ti s-au crezut…

    Aduceti piatra cea mai mare
    Mormantul sa-i acoperiti
    Chemati sutasii cei mai ageri,
    Si straji de noapte randuiti…

    III

    S-au veselit necredinciosii
    C-au pus luminii stavilar,
    Dar ea s-a intarit in focul
    Durerilor de la Calvar,

    Si valurile-i neoprite
    Peste pamant se impanzesc,
    Ducand dreptate si iubire
    Si pace-n neamul omenesc.

    Voi toti, ce-ati plans in intuneric
    Si nimeni nu v-a mangaiat,
    Din lunga voastra-nghenunchere
    Sculati… Christos a Inviat!

    Imnul învierii*
    Versuri si muzica de Valeriu Gafencu

    Vã cheamã Domnul slavei la luminã,
    Vã cheamã mucenicii’n vesnicii,
    Fortificati Biserica crestinã,
    Cu pietre vii zidite’n temelii.

    Refren:
    Veniti, crestini, luati luminã,
    Cu sufletul senin, purificat!
    Veniti, flãmânzi, gustati din cinã,
    E nunta fiului de Împãrat.

    Sã creascã’n inimile noastre’nfrânte,
    Un om nãscut din nou, armonios,
    Pe chipurile voastre sã se’mplânte,
    Pecetea Domnului Iisus Hristos.

    Refren: …
    Un clopot tainic miezul noptii bate
    Si Iisus coboarãpe pãmânt,
    Din piepturile voastre-nsângerate
    Rãsunã Imnul Învierii Sfânt.

    Refren: …

    *-Se cântã de Sfintele Pasti, în noaptea învierii Domnului nostru Iisus Hristos

    Apreciază

  4. Golgota românească
    Versuri Ionel Zeană (medic,de origine aromână ,este închis în anii 1936, 1938-1940, iar în timpul regimului comunist între anii 1948-1963)

    Memoriei lui Nicolae Chisălicescu,
    mort la Zarca din Aiud

    Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie,
    Sus, pe Golgota pătimirii noastre.
    Cucernic ca un schivnic, gândul suie
    Spre cerul limpezimilor albastre.
    Pe crucea jertfei cutremurătoare,
    Pe care mor şi visele şi anii,
    Oftăm prelung în deznădejdi amare:
    O, Eli, Eli, lama sabactani!
    Credinţa însă biruie năpasta,
    Cădelniţându-şi ruga în tăcere.
    Călăii ne străpung cu suliţi coasta
    Şi ne adapă cu oţet şi fiere.
    În urletele crâncenei gheene,
    Din zvârcolirea cărnii sfâşiate,
    Sclipeşte-n diamantul de pe gene
    Lumina jertfei noastre ne-ntinate.
    Pe creasta de văpaie a credinţei,
    Noi ştim, în greaua zbatere-a durerii,
    Că încolţeşte-n miezul suferinţei,
    Grăuntele de foc al Învierii.
    Ni-i ruga, Doamne, pură ca zambila
    Şi chinul înfloreşte-n bucurie.
    Revarsă-ţi harul roditor şi mila
    Pe fruntea stinsă de mucenicie!
    În bunătatea Ta dumnezeiască,
    Tămăduieşte-ne cu sfinte leacuri
    Şi fă ca jertfa noastră să rodească,
    Rotundă şi bogată peste veacuri!

    Apreciază

    1. D-na Gabriela Naghi,
      Cu bucurie în suflet vă mulțumim pentru darurile făcute în această Săptămână Luminată!
      Hristos a înviat!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

DISCERNE

Viitorul, o paletă de opţiuni. Alege drumul!

Ortodoxia mărturisitoare

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

ATITUDINI - Revista Fundației Justin Parvu

REVISTĂ DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI EDUCAȚIE ORTODOXĂ editată de Fundația Justin Pârvu

ASTRADROM

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Vremuritulburi

ortodoxie, vremurile de pe urma, istorie, sanatate, politica, economie, analize si alte informatii utile

Lumea Ortodoxă

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Blog de Dogmatică Empirică

...adică despre dogmă și experierea ei în Duhul Sfant. Doar în Ortodoxie dogmele Bisericii chiar pot fi verificate prin viața mistagogică!

Sfântul Ioan de Kronstadt

În fiecare zi - gândurile unui om extraordinar

Monahul Teodot - blog oficial

Ortodoxia-singura credinta mantuitoare

SINODUL TÂLHĂRESC

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Bucovina Profundă

“ De mare jele şi de mare minune iaste, o iubite cetitoriu, cându toate faptele ceriului şi a pământului îmblă şi mărgu toate careş la sorocul şi la marginea sa... şi nici puţin nu smintescu, nici greşescu sămnul său. Numai sânguru amărătulu omu... ” Varlaam - Cazania

Cuvântul Ortodox

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Redescoperirea Sfintei Euharistii

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

SACCSIV - blog ortodox

Ortodoxie, analize, documentare, istorie, politica

%d blogeri au apreciat: