Monahii din Marea Lavră Poceaev cer Patriarhului Chiril ieșirea din Consiliul Mondial al „bisericilor” (CMB)

lavra-1200x674

Prefericirii sale, Preafericitului Chiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii

Adresarea obștii Lavrei „Sveato-Uspensc” Poceaev, către Patriarhul Chiril și Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse pentru retragerea din Consiliul Mondial al „bisericilor.

Monahii Lavrei Poceaev, roagă insistent pe întâistătătorul BORu și Soborul Arhieresc, să dea atenție rugăminții noastre și adresărilor repetate ale credincioșilor fii ai Bisericii cu privire la retragerea Bisericii Ruse din Consiliul Mondial al „bisericilor” și încetarea participării la mișcarea ecumenistă.

Toți cei care devin membrii ai CMB trebuie să accepte nemijlocit și statutul acestuia, în care se afirmă faptul că niciuna dintre confesiuni nu deține Adevărul deplin. Deplinătatea Adevărului se va contura doar atunci când se vor uni toate confesiunile într-un întreg. Planul diabolic de creare a Consiliului Mondial al „bisericilor” se întemeiază de fapt pe construirea unei pseudo-biserici globale în împărăția viitoare a lui antihrist. Această unire se vrea desigur, nu în Duhul Adevărului și al iubirii de Dumnezeu, ci mai degrabă în duhul indiferenței față de Adevăr și acceptarea duhului tatălui minciunii, cu părelnica lui pseudo-iubire. Documentele și materialele video despre cele ce se întâmplă în cadrul acestor întâlniri și al rugăciunilor în comun, nu lasă nicio urmă de îndoială cu privire la esența anti-creștină și satanică activităților CMB. De asemenea vorbesc despre abaterea Bisericii Ortodoxe de la Adevăr, dogme și canoanele întărite prin Sfintele Sinoade Ecumenice. Participând la aceste întâlniri CMB, este ca și cum Biserica noastră ar recunoaște, prin faptele ei, că Ea nu reprezintă Biserica cea Sfântă, Sobornicească și Apostolească.

Prin urmare, retragerea Bisericii Ortodoxe Ruse din Consiliul Mondial al „bisericilor” nu va fi auto-izolare, așa cum încearcă să convingă unii, ci adevărata evanghelizare și propovăduire a Legii celei Noi. Nu se cuvine să cădem în înșelare și să trăim cu impresia că avem mai multă iubire decât apostolii. Sfântul Ioan Evanghelistul, apostolul iubirii, a învățat să nu fie primiți în casă și nici să fie salutați aceia care nu aduc dreapta învățătură (2 Ioan 10). Pavel apostolul, care s-a ostenit mai mult decât oricare altul în propovăduirea Evangheliei în întreaga lume, la fel sfătuiește: „de omul eretic, după prima și a doua mustrare depărtează-te” (Tit. 3, 10). Reprezentanții Bisericilor Ortodoxe au încercat, nu de două ori ci de câțiva zeci de ani încoace să inducă părerea, cum că ei convertesc pe eretici în Consiliul Mondial al „bisericilor”. S-a schimbat ceva însă? Că doar, ceilalți membri ai CMB nu consideră, potrivit statutului acestei organizații, că Biserica Ortodoxă deține Adevărul deplin. Prin urmare, această propovăduire este zadarnică. Și cel mai regretabil este că se săvârșește o mare crimă înaintea lui Dumnezeu, prin care ispitesc și cad fiii credincioși ai Bisericii Ortodoxe din cauza participării Ei într-o astfel de mișcare. Oare chiar nu există un alt mod de a propovădui „Împărăția lui Dumnezeu venind întru putere” (Marcu 9, 1) și adevărata Cincizecime? Bineînțeles că există.

Biserica Ortodoxă care este „stâlp și temelie a adevărului” (Tim. 3, 15), timp de două mii de ani mărturisește tuturor celor „care au urechi să audă” (Matei 13, 9), despre Vestea Bună cea adusă nouă de Iisus Hristos. Și niciodată Biserica Ortodoxă nu a instituit „Sfaturi” comune cu ereticii, spre propovăduirea Evangheliei, ci dimpotrivă, a păzit oile lui Hristos de pseudo-învățătura lor otrăvitoare. Biserica, cu dragoste maternă suferă și plânge pieirea ereticilor, rugându-se pentru luminarea lor, împlinind în același timp porunca lui Hristos, de a iubi întâi pe Dumnezeu cu toată inima și sufletul, și apoi pe aproapele! (Matei 10, 37).

Însuși Iisus Hristos, Iubirea Întrupată, a mărturisit că nu a venit să aducă pace pe pământ, ci sabie (Matei 10, 34), despărțind pe cei ce iubesc Adevărul de cei ce au primit minciuna. Mulți dintre cei care auzeau cuvântul Lui nu puteau să priceapă învățăturile Legii celei Noi și se depărtau, iar cei chemați de către Tatăl Ceresc se întăreau întru Adevăr.

„Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Matei 10, 24). El (ucenicul) este neputincios și trebuie să se păzească de ispitele acestei lumi, pentru a nu se face precum „sarea ce s-a stricat” (Matei 5, 13) și numai atunci, după Cuvântul Mântuitorului, ne va asculta cineva cum L-au ascultat pe El, iar unii ne vor prigoni cum L-au prigonit întâi pe El (Ioan 15, 20).

Zicând acestea, frățimea Lavrei „Sveato-Uspensc” Poceaev, se adresează și roagă insistent Înalta conducere a Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru retragerea Bisericii noastre Ortodoxe din cadrul Consiliului Mondial al „bisericilor” și pentru încetarea participării la păgubitoarea mișcare ecumenistă.

Vladimir, Mitropolit de Poceaev, Vicar al Mitropoliei Kievene,

Starețul Lavrei „Sveato-Uspensc” Poceaev, cu obștea, 15 noiembrie 2017.           

Sursa: Revista „Atitudini”, nr. 53, ianuarie 2018, pp. 70-72.

Autor: Preot Claudiu

pr_claudiubuza@yahoo.com

12 gânduri despre „Monahii din Marea Lavră Poceaev cer Patriarhului Chiril ieșirea din Consiliul Mondial al „bisericilor” (CMB)”

  1. Adevarata si plina de tarie duhovniceasca scrisoarea Monahilor din frumoasa si vrednica Lavra a Poceaevului,cunoscuta ortodocsilor romani,care au vizitat-o si s-au inchinat la comorile sale(Icoana Maicii Domnului de la Poceaev,”Talpita Maicii Domnului”),unice in lume.
    Ce spunea mitropolitul Chiril (actualul patriarh al Rusiei) despre relatiile Bisericii Ortodoxe cu „ansamblul lumii crestine”:
    „CMB este pentru noi o casă comună, şi faptul că ortodocşii îl consideră casa lor şi doresc ca aceasta să devină leagănul bisericii UNITE, scoate în evidenţă responsabilitatea lor deosebită pentru Consiliul Mondial al Bisericilor, şi dorinţa lor de a contribui la dezvoltarea miscarii ecumeniste. Sunt profund convins că ceea ce se întamplă la Adunare, Bisericile trebuie să ia cu ele şi să ducă la ai săi, şi să ducă aceasta popoarelor sale. Dacă ei vor face aceasta, dacă fac asta, înseamnă că mişcarea ecumenistă, este miscarea Bisericilor, nu doar a unor reprezentanţi, nu doar a unei elite teologice”(Marius Pop )

    Vrednica de cinste ,in fata Mantuitorului Hristos ,aceasta cerere,al carui exemplu ar trebui urmat,fara intarziere de obstile monahale romanesti,care numai reprezinta oazele de cultura,de invatamant,de tarie in credinta,de implicare cu devotament fara margini in viata Bisericii,care erau odata.
    Ele stau tacute,subjugate de glasul Ierarhului,care face la randul lui jocul stapanilor din umbra, anihiland orice urma de constiinta.
    Inteleg ca votul monahal care implica ASCULTAREA de STAPANUL si ARHIEREUL, il face pe staret neputincios in fata directivelor sosite de la centru.El este un simplu executant,devotat nu Domnului Hristos,ci cezarului ,care a ocupat vremelnic tronul arhieresc.
    Nu mai este vreme de gandit,ci de actionat cu tarie,in stare de trezvie.

    Unii spun ca nu este inca momentul potrivit.Asa sa fie oare?
    Cum a reusit Biserica Georgiei sa iasa din CMB,in 2013?
    „*Biserica Ortodoxă Georgiană (BOG) a fost un membru activ al CMB un răstimp destul de îndelungat (din 1962). Această participare intensă, manifestată în activităţile ierarhilor din treptele superioare, este calea de cădere în erezie sau, mai degrabă, este în fond deja în erezie.
    Atât în numeroasele apariţii publice, cât şi ex cathedra, ierarhii din treptele superioare ale BOG s-au arătat a fi apologeţi şi propovăduitori ai ereziei ecumenismului. La Sinodul Local din 1995 participarea în această mişcare a fost înregistrată în documentele oficiale şi confirmată de autoritatea ecleziastică. Prin acest mijloc, erezia a fost clar inserată în trupul Bisericii Locale Georgiene.
    Când Biserica începe în orice grad să accepte învăţături eretice, atunci harul mântuitor slăbeşte întru ea. Odată ce Biserica, luată în întregime, acceptă erezia, atunci harul mântuitor părăseşte comunitatea, deoarece mântuirea pentru membrii ei devine imposibilă, chiar dacă ei şi-ar da vieţile pentru convingerile lor.
    Există doar două căi de scăpare din situaţia care a apărut în BOG: fie Biserica renunţă la greşeala sa, fie cei care îşi doresc mântuirea părăsesc adunarea celor necredincioşi
    Respingerea de către Biserică a ereziei ecumenismului trebuie să fie exprimată prin plecare sa din CMB. Nu există altă cale…..
    Mănăstirea Dreptului nostru Părinte Shio din Mghvime (cel ce s-a nevoit într-o peşteră) rupe comuniunea cu Preafericitul Părinte Patriarh Ilia al II-lea, Catholicos al Întregii Georgii, din cauza ereziei ecumenismului.”
    Am citat din Scrisoarea deschisă către Patriarhului Ilia al Georgiei de la Obştea Mănăstirii Sfântul Shio din Mghvime.14/27 aprilie 1997
    Ea a fost urmata de alte scrisori ,prin care staretii manastirilor georgiene,incetau comuniunea cu Patriarhul.Iudeo-masoneria conduce din umbra ecumenismul,al carui organ de propaganda este CMB,care pregatesc apostazia,etapa premergatoare venirii Antihristului,uraciunea pustiirii.

    *https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2013/09/18/documentul-datorita-caruia-a-iesit-biserica-georgiei-din-consiliul-mondial-al-bisericilor/

    Apreciază

    1. „Biserica în care îşi găseşte loc urâciunea învăţăturilor eretice se face asemenea Sodomei” – scriau monahii ivireni în adresarea lor. „Îndurat şi milostiv este Domnul şi aşa cum pentru dreptul Lot a fost amânată pedeapsa Sodomei, aşa pentru dreptcredincioşii robii Săi El până la o vreme nu îşi ia harul Sfântului Duh de la Biserica ce s-a abătut în întunericul ereziei. Dar până când? Unde este limita fărădelegii, care întrece îndurarea şi milostivirea?”

      „Dacă vine timpul ieşirii lui Lot, atunci acela e timpul sfârşitului sorocului, timpul execuţiei judecăţilor lui Dumnezeu, timpul mâniei celei drepte, timpul luării a însuşi Duhului Vieţii. Astfel, semnul morţii duhovniceşti a ierarhiei bisericeşti necurate este ieşirea din mijlocul păcatului său a adevăraţilor fii ai Bisericii Ortodoxe. Şi abia atunci când Domnul îi va scoate de sub jugul necuraţilor pe cei credincioşi Lui, Biserica Sa cea adevărată, atunci harul Sfântului Duh va părăsi definitiv adunătura ereticilor rămaşi.”
      https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2017/06/12/un-exemplu-care-trebuie-urmat-lupta-cea-buna-cum-s-a-petrecut-iesirea-bisericii-georgiei-din-consiliul-mondial-al-bisericilor-in-1997/

      Apreciază

    2. Luptând împotriva înnoirii liberal-ecumeniste a Ortodoxiei, autorii acestei scrisori au formulat 16 teze întru susţinerea poziţiei pe care au luat-o.

      Ecumenismul este erezie! Mai mult decât atât: ecumenismul este erezia ereziilor.
      Din mulţimea de rătăciri pe care le include ecumenismul, cea mai principială şi profundă este rătăcirea legată de însăşi firea Bisericii, fiind o erezie ecleziologică.
      Aşa-numitul Consiliu Mondial al bisericilor în chiar denumirea sa conţine o contradicţie cu învăţătura creştin-ortodoxă despre unica Biserică adevărată.
      Biserica Ortodoxă, luând parte la activitatea CMB, afirmă în acest fel acordul său cu învăţătura şi activitatea acestuia. Ea se face astfel părtaşă la toată minciuna şi toate rătăcirile Consiliului. Ea devine eretică în aceeaşi măsură în care este eretic însuşi Consiliul.
      O şi mai adâncă infiltrare a ereziei în trupul Bisericii are loc prin participarea ierarhiei sale la diversele forme de slujbe comune organizate de structurile CMB.
      Biserica Ortodoxă Georgiană (BOG) de multă vreme (din 1962) este membru activ al CMB. Această participare exprimată prin activitatea înalţilor săi ierarhi echivalează cu căderea în erezie sau, mai bine zis, în esenţă chiar este erezie.
      Înalţii ierarhi ai BOG s-au afirmat ca apologeţi şi propovăduitori ai ereziei ecumenismului atât în multiplele manifstări publice, cât şi de pe amvon. La Sinodul Local al Bisericii Georgiei din 1995 a fost consfinţită şi întărită participarea în această mişcare prin autoritate bisericească sinodală. Prin această consfinţire s-a petrecut infiltrarea definitivă a ereziei în trupul Bisericii Locale a Georgiei.
      Când o Biserică începe într-o oarecare măsură să adopte învăţătură eretică, harul mântuitor din ea se împuţinează. Când însă o Biserică Locală adoptă pe de-a întregul erezia, harul mântuitor se depărtează desăvârşit de la această comunitate, adică mântuirea sufletului devine imposibilă pentru membrii săi.
      Din situaţia creată în BOG există doar două ieşiri: sau Biserica renunţă la rătăcirile sale, sau cei ce caută mântuirea părăsesc adunarea necredincioşilor.
      Renunţarea Bisericii la eresul ecumenismului trebuie să se manifeste prin ieşirea din Consiliul Mondial al bisericilor. Altă cale nu este.
      O asemenea decizie poate lua doar înalta ierarhie a BOG, aceasta e prerogativa sa. Dar ierarhii refuză să o facă.
      O parte din ei considră că un asemenea pas contravine „proceselor globale şi integraţioniste contemporane”. Supunând, în viziunea lor, viaţa Bisericii doar legilor funcţionării sociale, ei ameninţă creştinii cu „dificultăţi economice”, „izolare politică, religioasă şi culturală” şi alte grozăvii închipuite.
      Acest mod de gândire vădeşte slăbirea credinţei în grija proniatoare a lui Hristos faţă de Biserică. Această necredinţă este un adevărat ateism.
      O altă parte a ierarhilor, neavând o conştiinţă creştinească autentică şi nedorind să înţeleagă însăşi esenţa dogmelor Bisericii lui Hristos, consideră că participarea la CMB nu este un păcat câtuşi de însemnat. Aceştia încearcă prin diferite compromisuri să-L înşele pe Dumnezeu şi pe ei înşişi.
      Aşadar, ce îi rămâne unui creştin ortodox ce caută mântuirea şi care este convins că mântuirea este imposibilă fără mărturisirea credinţei celei drepte, libere de urâciunea ereziei?
      „Iar ei au plecat din faţa sinedriului, bucurându-se că s-au învrednicit, pentru numele Lui, să sufere ocară” (Fapte 5:41).

      Apreciază

    3. În continuarea scrisorii semnatarii au declarat că întrerup comuniunea euharistică cu patriarhul Ilia II în baza canonului 15 al Sinodului I-II din Constantinopol, adăugând cuvintele Sf. Maxim Mărturisitorul că eretici sunt şi cei ce până şi în chestiuni cât de mici nu sunt de acord cu învăţătura Bisericii.

      Ultima semnătură sub scrisoare a fost adăugată la 15 mai 1997. Iniţial ierarhia georgiană, după obişnuinţă, a vrut să se spele uşor pe mâini, pedepsindu-i pe neascultători şi prefăcându-se că nu s-a întâmplat nimic deosebit, dar nu a fost să fie aşa. Deja către 19 mai, la scrisoarea monahilor s-au alăturat şi alţi clerici, inclusiv de mir, care s-au adresat către patriarh şi episcopatul Bisericii Georgiei cu cerinţa de a întrerupe activitatea ecumenistă a BOG.

      „Preafericite patriarh, preasfinţiţi episcopi – se spunea în adresare – vă înştiinţăm că cu binecuvântarea cârmuitorului eparhiei de Şemokmed, preasfinţitul Iosif, la 19 mai curent a avut loc adunarea preoţimii din Guria. La această adunare s-a discutat despre starea ce s-a creat în sânul Bisericii-Mamă… Vă rugăm cu smerenie să nu rupeţi cu schismă cămaşa Bisericii lui Hristos. În numele dragostei, luaţi decizia de a ieşi din CMB. În caz contrar noi ne vom alătura la hotărârea de a întrerupe comuniunea euharistică cu voi”.

      Deja în ziua următoare a fost convocată o şedinţă de urgenţă a Sfântului Sinod, la care ierarhia Bisericii Ortodoxe a Georgiei a luat decizia de a aproba toate cerinţele monahilor şi de a părăsi Consiliul Mondial al bisericilor şi Conferinţa bisericilor Europene. În textul deciziei Sinodului s-a afirmat că principala cauză a acesteia o reprezintă „încercările continue a conducerii CMB de a-i conferi acestei organizaţii funcţii ecleziologice comune”, sau mai simplu spus, de a transforma această adunătură eretică într-o temelie de creare a unei „Biserici Mondiale”.

      Această decizie a Sinodului georgian a fost transmisă oficială către conducerea CMB la 22 mai 1997. Astfel a luat sfârşit perioada de 35 de participare a Bisericii Ortodoxe a Georgiei în mişcarea ecumenistă.

      Experienţa Bisericii Georgiei ne arată încă o dată că problemele bisericeşti se rezolvă pe cale canonică, cea predanisită de Sfinţii Părinţi, şi nu pe nişte căi născocite peste noapte: cea a „luptelor (iluzorii) din interior”, a „iconomiei” comuniunii cu ereticii, a „ascultării de ierarhii canonici” şi a altor teorii care lovesc în conştiinţa bisericească ortodoxă.
      https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2017/06/12/un-exemplu-care-trebuie-urmat-lupta-cea-buna-cum-s-a-petrecut-iesirea-bisericii-georgiei-din-consiliul-mondial-al-bisericilor-in-1997/

      Apreciază

  2. Știam că și BORu e în CMB, numai că în ierarhii BORu nu se aruncă cu atâta noroi ca în ierarhia BOR.
    Întâi BOR a fost atacată pe motiv de cipuri în acte, deși în Apocalipsa cap. 13 se vorbește de semnul Fiarei (probabil cipul) pe mâna dreaptă sau pe frunte.
    Acuma a venit Sinodul cretan, alt motiv de a da în BOR, în timp ce BORu își trimite liniștită delegațiile la Vatican sau participă la înscăunarea capului lutheranilor finlandezi.
    E destul ecumenism în BORu, dovada aici: https://mospat.ru/en/category/news/inter-christian-relations/ (saitul oficial al Patriarhiei Rusiei)
    Iar faptul că și alte culte sunt denumite „biserici” nu e neapărat un motiv de recunoaștere, că și în Apocalipsa cap. 3 e renegată biserica din Laodiceea, deși încă era denumită biserică:
    „14. Iar îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: Acestea zice Cel ce este Amin, martorul cel credincios şi adevărat, începutul zidirii lui Dumnezeu:
    15. Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte!
    16. Astfel, fiindcă eşti căldicel – nici fierbinte, nici rece – am să te vărs din gura Mea.” (Apocalipsa 3, 14-16).

    Apreciază

    1. Fiți liniștit! Nu lovește nimeni în BOR decât singuri ierarhii care și-au încălcat jurămintele la hirotonie care cer păstrarea dreptei credințe. Sinodul cretan, credeți-mă, este un motiv suficient de serios pentru întreruperea pomenirii ierarhiei apostate. Diferența între BOR și BORu este nu mare, foarte mare! În BORu sunt suficient de mulți episcopi mărturisitori care să depășească numărul ierarhilor ecumeniști din BOR!!! Unul dintre mărturisitorii BORu este și Mitropolitul Vladimir al Poceaevului. Vreți să vă numesc și un ierarh mărturisitor român din BORu? Arhiepiscopul Longhin!

      Cât despre numirea ereziilor drept ,,biserici”, acest aspect ar trebui să vă îngrijoreze pentru că faceți parte din BOR! Nu numai articolul 6 al Documentului 6, de la minciuno-sinodul din Creta este problematic, ci, mai ales, articolul 19 al aceluiași document prin care, odată cu acceptarea Declarației de la Toronto, se acceptă și premisele eclesiologice eretice susținute de acest organism eretic. Iar odată cu acestea Biserica Ortodoxă este numită ca fiind una dintre ,,biserici”. Aceste erezii au semnat ierarhii noștrii la Creta legiferând ecumenismul la nivelul BOR!!!

      Apreciază

  3. *«Cuviosul Ipatie era egumen al Mănăstirii Rufinienilor din Calcedon. Mai înainte încă de înscăunarea lui Nestorie, acest Cuvios avusese o vedenie prin care i se descoperea abaterea patriarhului de la dreapta credință. Astfel, cînd comoara cea rea a inimii aceluia a început să iasă la iveală, şi Ipatie „a cunoscut cugetele lui Nestorie, că nu erau cele ce se cuveneau să fie, a șters îndată numele lui din dipticele bisericii, că să nu mai fie pomenit la Proscomidie.

    […]

    Deci i-a zis Evlavie lui Ipatie: “De ce ai șters numele lui, mai-nainte de a vedea ce se va petrece?”. Iar Ipatie i-a răspuns: „De cînd am auzit că vorbește necuviincios despre Domnul meu, am încetat comuniunea cu el şi nici numele nu i-l mai pomenesc; fiindcă nu mai este episcop”.”»

    Biserica Ortodoxă Română a devenit membră a CMB, începând cu anul 1961.
    **Arhiva digitală Fototeca Ortodoxiei Româneşti este un proiect al Patriarhiei Române, desfăşurat „cu binecuvântarea” patriarhului Daniel.
    La rang de cinste si pretuire este fotografia „Patriarhul Justinian şi Visser`t Hooft, preşedintele Consiliului Mondial al Bisericii”(1966-Geneva) al carei mesaj este în acord perfect cu ceea ce patriarhul Bartolomeu Arhontónis al Constantinopolului– reiterând mot à mot eclesiologia eretică formulată în documentul „Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” al adunării din Creta – a declarat recent, în 11/24 aprilie 2017, într-un discurs la Centrul Ecumenic al C.M.B. de la Geneva, anume că «Sfântul și Marele Sinod [n.n. din Kolimbari, Creta] a insistat pe […] „participarea ortodoxă la mişcarea pentru restaurarea unităţii cu ceilalţi creştini în Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească [!!!]”» (preluare din paragr. 4), adică în C.M.B.-ul sincretist, deoarece este vorba de “unitatea căutată în cadrul CMB”, aşa cum fără nici o ruşine se recunoaşte în paragr. 18 din acelaşi document al celor zece chiriarhi trădători ai lui Hristos.
    Pe această ”Biserică” inventată, evident alta decât Biserica Ortodoxă a lui Hristos, ereziarhii ecumenişti în mod extrem de hulitor o identifică a fi drept cea menţionată de către Sfinţii Părinţi în articolul al IX-lea al Simbolului de Credinţă.
    «Scopul Consiliului Mondial al Bisericilor nu este acela de a negocia unirea între biserici – lucru ce-l pot face numai bisericile însele din proprie iniţiativă – ci să realizeze un contact viu între biserici, să promoveze studiul şi dezbaterea problemelor ce privesc unitatea Bisericii» (regăsită în paragr. 19).

    Iar structural, Consiliul se identifică pe sine şi – cu totul cutremurător – este mărturisit de către membrii săi a fi Biserica [!], aşa cum este subliniat în documentul anterior menţionat ca fiind adoptat în cadrul celei de-a IX-a Adunări de la Porto Alegre:

    «Mărturisim Biserica cea una, sfântă, catolică [n.tr. în sensul original al termenului katholike – deplină, conform întregului] şi apostolică»,

    «Biserica este chemată să îşi manifeste unicitatea sa într-o diversitate bogată»

    «Ne reamintim cuvintele Declaraţiei de la Toronto, în care bisericile membre ale CEB afirmă: „calitatea de membru al Bisericii lui Hristos este mai inclusivă decât calitatea de membru al trupului bisericii proprii”» !
    Indiferent fata de toate petitiile,memoriile adresate,ca si cum nu existam,patriarhul si slugile sale obediente si indoctrinate din toate facultatile de teologie,participa nestingheriti la toate conferintele CMB,alaturi de toate confesiunile crestine,in scopul clar si de netagaduit al sfasierii Camasii lui Hristos,tinand cont ca niciuna dintre membrele CMB nu este obligată să recunoască faptul că Biserica Ortodoxă este cu adevărat Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească şi nici să îşi modifice propria eclesiologie pentru a accepta că Ortodoxia este adevărata Biserică.
    * Străjerii Ortodoxiei. Luptele monahilor pentru apărarea Ortodoxiei, Arhimandrit Vasilios Papadakis, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2015, pp. 101-102
    **adaptare text dupa https://hristofortarau.wordpress.com/2017/04/28/patriarhia-romana-recunoaste-c-m-b-drept-consiliul-mondial-al-bisericii/

    Apreciază

  4. Ecumeniștii nu ne pot despărți de Biserică, atâta timp cât noi nu ne despărțim de ea. Iar despărțirea de ecumeniști, Îngrădirea de ei,nu înseamnă despărțirea de Biserică. Biserica este Hristos Domnul,ale Cărui mădulare suntem noi toți.Biserica este reprezentată de învățătura Sfinților,nu de învățătura ecumeniștilor. De Sfinți trebuie să ascultăm,lor trebuie să ne supunem,cu ei trebuie să fim în comuniune, nu cu ecumeniștii.
    Întreruperea comuniunii cu ecumeniștii nu înseamnă schismă ,ci izbăvirea de schismă.
    Nu contează ce poziție au ei în Biserică, ci ceea ce învață.
    Dacă ei învață altceva decât Biserica, noi nu putem fi în comuniune cu ei,chiar de ar fi îngeri de lumină,nu ierarhi și preoți.
    Câți ierarhi și câte Sinoade nu au fost eretice în istoria Bisericii?
    Singura metodă eficace de luptă împotriva ecumenismului acuma, este întreruperea comuniunii cu ecumeniștii(asta nu înseamnă că trebuie renunțat la celelalte metode-conferințe,cărți,ș.a.m.d.),care nu sunt Biserica, chiar dacă sunt în structurile ei de conducere,ca instituție.
    Lucrul acesta l-au înțeles f. bine georgienii și l-au aplicat fără reținere,conștienți fiind de importanța lui.
    Dacă nu te folosești de întreruperea comuniunii cu ecumeniștii, nu știu cum te poți feri de consecințele instituționalizării ereziei în Biserică (ca instituție) la mom. ăsta.
    Căci pe asta se mizează acuma: căci,vrei nu vrei,prin comuniunea cu ecumeniștii, te fac părtaș la boala lor,fără acceptul tău. Cum?(cum,e posibil?). Da,prin comuniune cu ei,cu ecumeniștii.
    Prin comuniune cu ei, te țin în grupul lor ,în tabăra lor,(părtaș la crezul lor),care nu este Biserica ,ci tabăra ecumenistă din Biserică. Prin apartenența la grupul lor,te fac părtaș la lucrarea lor. Ești în cârdășie cu ei,dacă mă pot exprima așa. În comuniune cu ei.
    Iar acestă situație nu am creat-o noi,ci ecumeniștii. Ea este rodul lucrării lor.Ei au adus înnoirile în Biserică,nu noi.
    Ei au făcut schismă cu Sfinții Părinți și acum vor să ne atragă și pe noi în mocirla lor-învățătura ecumenistă,eretică.
    Dacă nu fac nimic,dacă nu mă dezic de ei, dacă nu mă despart de ei,dacă nu rup comuniunea cu ei,pot spune că nu sunt împreună cu ei? Și dacă sunt împreună cu ei și mă rog împreună cu ei,pot spune că nu am aceeași credință cu ei? Adică mă pot ruga cu alții ce au crez diferit,credință diferită de credința Bisericii? Permite Biserica acest lucru?
    Căci aceasta se întâmplă prin păstrarea comuniunii cu ei,aici aduce comuniunea cu ei. Te fac părtaș la o lucrare(ecumenismul) străină Bisericii., la o învățătură străină Bisericii. Căci ecumeniștii nu au credința Bisericii,ei au alt crez și încearcă din interior ,prin comuniune,să te despartă de crezul tău,să te facă părtaș crezului lor. Căci comuniunea asta presupune,a avea același crez.,aceeași credință.
    De aceea este obligatorie întreruperea comuniunii. Nu că așa stipulează can. 15 l-ll(care nu te obligă,nu îți impune peste voința ta), dar dacă nu întrerupi comuniunea, cum te poți îngrădi de părtășia cu ecumeniștii?Nu poți,dacă nu te îngrădești de ei,căci vei fi cu ei,te vei ruga cu ei,cu ecumeniștii.
    Un exemplu:Sfântul Maxim Mărturisitorul-” Hristos Domnul a spus că Biserică sobornicească este cea dreaptă și mântiutoare mărturisire a credinței,pt. aceea pe Petru cel ce bine a mărturisit l-a numit „fericit” și pe a lui mărturisire a făgăduit Domnul să zidească o Biserică,a tuturor. Dar vreau să știu mărturusirea voastră (s-au crezul vostru,putem spune,nu?),prin care toate Bisericile,precum ziceți voi,s-au unit și nici eu nu voiesc să mă deosebesc,de este bine alcătuită acea mărturisire”.
    Apoi,după ce aceia mărturisesc credința lor greșită,Sfântul le spune:”Singuri alcătuiți o credință nestatornică… .Despre aceasta nu pot grăi eu,nici n-am învățat de la Sfinții Părinți să mărturisesc așa,iar voi ce aveți putere faceți ce doriți”.
    Alt exemplu: -spune Sfântul: „Știți înnoirile ce s-au făcut și care s-au început din Alexandria…,și alte schimbări și știrbiri de la sinoadele sfinților,care s-au făcut la patriarhii Bisericii Constantinopolului…,înnoiri care sunt știute de toate Bisericile;pt. pricina aceasta nu se împărtășeste robul vostru cu Biserica Constantinopolului . Să se elimine din Biserică smintelile,introdu-se de cei amintiți mai înainte,și să se lepede impedimentul. Iar voi să călătoriți pe calea Evangheliei cea netedă și curată de toate eresurile și,aflând eu Biserica Bizanțului așa precum era înainte,atunci și eu mă voi afla într-însa,precum am fost mai înainte,și voi merge la împărtășirea aceea fără nici o îndemnare omenească;dar cãt timp vor fi smintelile eretice într-însa și smintitorii arhierei,până atunci nici un fel de cuvânt sau lucru nu mă va pleca să mă împărtășesc cu dânșii vreodată.”
    Și cui se adresa Sfântul atunci?
    Celor ce dețineau puterea în Biserică, celor ce erau în Biserică, ca instituție, căci învățătura străină Bisericii,erezia,te desparte de comuniunea cu ea ,cu Sfinții ei,încă de la mom. acceptării ei.Tu singur te desparți de ea,de Biserică.
    „Cui e teamă de lucrarea anatemei,n-are decât să fugă de învățăturile care îl supun ei;cine se teme de ea din pricina altora,n-are decât să-i aducă la învățătura cea sănătoasă. Dacă tu,care nutrești rea voință fațâ de această lucrare,ești ortodox, bați cuie în propia talpă;dacă ai pierdut deja învățătura cea sănătoasă, ce treabă ai tu cu ceea ce fac în Biserică oamenii care o țin? Doar te-ai despărțit de Biserică, ai propiile convingeri,propriul fel de a vedea lucrurile;n-ai decât să trăiești cu ele. Fie că înainte de anatemă sunt rostite numele tău și învățătura ta,fie că nu,pt. tine e totuna;ești deja sub anatemă dacă gândești în chip potrivnic Bisericii și te îndărătnicești în acest fel a cugeta.”-Sfântul Teofan Zăvorâtul.
    Pe deoparte Sfântul Teofan ne arată ce înseamnă să ai un cuget diferit de cel al Bisericii (vezi ecumeniștii), iar pe de altă parte ce atitudine are Sfântul Maxim Mărturisitorul făță de astfel de oameni.
    La fel au procedat și georgienii făță de ierarhia lor.În acelaș duh. Nu au considerat că se despart de Biserică, că fac schismă, ci că izbăvesc Biserica de schismă.

    Apreciază

  5. Intru totul de acord cu dumneavoastra,domnule @HD
    Sustin ca singura modalitate de a le aminti ereziarhilor ca s-au despartit de Adevarul Hristos, este intreruperea comuniunii cu Ierarhul ecumenist.Ea se poate face intr-o conlucrare si ascultare stransa intre staret si obstea monahiceasca.
    Nu exista alta cale prin care sinodul sa fie obligat sa iasa din CMB.
    A fost dovedita cu prisosinta de experienta fratilor georgieni.

    Acelasi lucru este valabil si cu retragerea semnaturilor de pe documentele tradatoare din Creta.
    Dar atata timp cat cinul monahal si cel preotesc stiu, ca Harul divin nu s-a retras,ei vor continua aceasta lucrare indiferent de consecintele sale dezastruoase si nu vor ceda presiunilor.
    Este foarte buna si actiunea de a lamuri oamenii ,de a-i catehiza prin brosuri,foi volante,carti , discutii , dar la nivelul ierarhiei conducatoare ,aceasta actiune misionara nu declanseaza decat reactii adverse.Intrebarile pe care le vor pune Preotilor , vor fi rapid conduse pe cai laturalnice,care pot trezi suspiciunea multora ,ca actiunea este menita sa destabilizeze rau-voitor Biserica.
    La noi ,credinciosii sunt obisnuiti cu ideea ca tot ce vine din afara,este impotriva ascultarii fata de Ierarhia Bisericii,are o conotatie negativa de revolta,schisma, cu iz sectar,intrucat manipulati fiind de veacuri,mintea multora refuza sa accepte o alta idee decat ceea ce le spune Taica Parintele.
    Esti Preot,macar monah,nu!!!!
    Deci nu ai nici un drept ,nici cunostinta necesara sa te ridici impotriva Parintelui,ceea ce e sinonim cu a te ridica impotriva lui Dumnezeu.
    Cuvintele de foc,pline de discernamant duhovnicesc si dreapta-cugetare ale Cuviosului Marturisitor Parintele Justin Parvu,ne averizeaza:
    „Dragii mei, mar­tur­isirea tre­buie facuta fara echivoc, fara ascun­zisuri. Ade­varul tre­buie scos la lumina, dar numai ade­varul, pen­tru ca lumea nu mai stie de unde vine si incotro merge. …Avem dato­ria de a vadi rat­acir­ile con­d­u­ca­to­rilor bis­ericesti, de a vadi peri­colul ecu­menist, pen­tru a evita fatala unire cu papis­tasii sau alte comu­ni­tati bis­ericesti care sunt cazute din Har, nu mai au suc­ce­siune apos­tolica si nu mai pas­treaza ade­varul intreg al Bis­ericii Sobor­nicesti, sta­bilit prin cele 7 sinoade ecu­menice. Sa ne pazeasca Dum­nezeu de o ast­fel de unire necanon­ica! Atunci nu va mai fi har intr-o ast­fel de bis­er­ica. Dar Dum­nezeu isi va pas­tra ale­sii Lui si va pazi Bis­er­ica Orto­doxa, dupa cum ne-a fagaduit. Sa ne rugam sa ne pazeasca in acele vre­muri si sa nu cadem in mreaja inse­larii. Insa tot erezie este si sa te desparti de Trupul Bis­ericii fara inte­meiere canon­ica, asa cum e cazul bis­ericii stiliste de la noi. Un apolo­get intelept si un ade­varat apos­tol ar vre­murilor noas­tre are dis­cer­na­man­tul mar­tur­isirii si nu mar­turis­este cu patima, fara socoteala, ci stie sa se faca tuturor toate, fara sa se abata de la Ade­var. El cauta mereu sa lupte sa poata trezi in ceilalti sen­ti­men­tul de aparare a Ade­varu­lui. Acesta este ros­tul mar­tur­isirii lui, dar, din pacate, tara noas­tra nu are un ast­fel de mar­tur­isi­tor la ora actu­ala. Ros­tul mar­tur­isi­to­rilor este sa faca ostasi ai apararii Ortodoxiei.”

    extras din revista ATITUDINI, nr.11

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

DISCERNE

Viitorul, o paletă de opţiuni. Alege drumul!

Ortodoxia mărturisitoare

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

ATITUDINI - Revista Fundatiei Justin Parvu

REVISTĂ DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI EDUCAȚIE ORTODOXĂ editată de Fundația Justin Pârvu

ASTRADROM

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Vremuritulburi

ortodoxie, vremurile de pe urma, istorie, sanatate, politica, economie, analize si alte informatii utile

Lumea Ortodoxă

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Blog de Dogmatică Empirică

...adică despre dogmă și experierea ei în Duhul Sfant. Doar în Ortodoxie dogmele Bisericii chiar pot fi verificate prin viața mistagogică!

Sfântul Ioan de Kronstadt

În fiecare zi - gândurile unui om extraordinar

Monahul Teodot - blog oficial

Ortodoxia-singura credinta mantuitoare

SINODUL TÂLHĂRESC

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Bucovina Profundă

“ De mare jele şi de mare minune iaste, o iubite cetitoriu, cându toate faptele ceriului şi a pământului îmblă şi mărgu toate careş la sorocul şi la marginea sa... şi nici puţin nu smintescu, nici greşescu sămnul său. Numai sânguru amărătulu omu... ” Varlaam - Cazania

Cuvântul Ortodox

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Redescoperirea Sfintei Euharistii

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

SACCSIV - blog ortodox

Ortodoxie, analize, documentare, istorie, politica

%d blogeri au apreciat: