Minunea arătării Maicii Domnului în chip de lumină la Mănăstirea Boian (Ucraina) – 25 septembrie 2018

Minunea arătării Maicii Domnului în chip de lumină a fost surprinsă (foto) la slujba de priveghere a Sfintei Icoane „Plângătoare”, la praznicul ei, în timpul Utreniei, luni 24 septembrie (25 septembrie – ziua liturgică) 2018, la Mănăstirea Boian (Ucraina), jurisdicția Arhiepiscopului Longhin Jar.

9.jpeg

1

2

3.jpeg

4.jpeg

5.jpeg

6

7

8

Icoana Maicii Domnului „Plângătoare” de la Boian
 
În seara zilei de 18 decembrie 1993, spre sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe când se slujea în biserica din Boian utrenia, la chemarea preotului în faţa iconostasului: „Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii, întru cântări cinstindu-o să o mărim”, din ochii Maicii Domnului de pe icoana iconostasului a început să izvorască lacrimi. 0 săptămână întreagă a plâns, iar mai apoi de câteva ori pe săptămână. Cu un an mai târziu a început să plângă şi Pruncul, Înalt Prea Sfinţia Sa Onufrie, Arhiepiscopul Cernăuţilor şi Bucovinei a verificat faptul şi s-a constatat că e o minune Dumnezeiască şi icoana a fost canonizată. Despre minunile săvârşite de la ea, sunt o mulţime de mărturii ale acelora care au fost vindecaţi. Ele vor fi publicate cândva într-o broşură aparte, dar până atunci, ca să spulberăm îndoielile unora, amintim în treacăt doar despre unele din ele.
Astfel un copil olog a căpătat umblet, altul cu o tumoare canceroasă s-a vindecat. Femei care erau stăpânite de duhuri rele s-au curăţat şi au devenit normale. Pruncul nou-născut murea şi după rugăciunile făcute la Maica Domnului, a revenit la viaţă. Toţi creştinii, pe unde s-a făcut procesiune cu această icoană, au rămas întăriţi în credinţa ortodoxă şi mulţumiţi sufleteşte de această binecuvântare. Copiile acestei icoane, au fost înmulţite cu binecuvântarea înalt Prea Sinţiei Sale Onufrie, şi împărţite credincioşilor. Plânsul icoanei se repetă în răstimpuri, când mai lungi şi când mai scurte. Astfel, din august 1997, nu s-au mai ivit lacrimi pe icoană până în 13 decembrie acelaşi an. În dimineaţa acelei zile s-a citit acest nou Acatist, iar seara a început să plângă. Parohul a observat şi a dat de veste Ierarhului, care a venit a doua zi, după slujbă şi a săvârşit un Te-Deum cu acatistul Maicii Domnului. În tot timpul acesta au izvorât lacrimi. Amintirea ei se serbează la 25 septembrie. Dumnezeu să binecuvânteze cu harul Său pe toţi cei ce cinstesc pe Maica Domnului şi i se roagă cu credinţă (ortodoxia.md).
PS – Minunea arătării Maicii Domnului în chip de lumină, după umila mea părere, are o importanță deosebită în contextul evenimentelor pe care le trăim astăzi:
1. să ne întărească în credința ortodoxă și să înțelegem că Maica Domnului ne este ocrotitoare și ajutătoare preabună la vreme de încercare;
2. să rușineze pe ecumeniștii care stau împotriva Adevărului;
3. să vădească înșelăciunea facțiunii schismatice a lui Filaret, și să zădărnicească planurile anticanonice și antibisericești ale patriarhului Bartolomeu de a acorda Autocefalia schismaticilor ucraineni;
4. să rușineze și să îndemne la pocăință pe pseudoacriviștii (gruparea Sava-Staicu-Rădeni) care l-au batjocorit fără niciun motiv real pe Vlădica Longhin, Ierarhul Mărturisitor al vremurilor noastre;
Preot Claudiu Buză

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

 

Reclame

România, mai ești creștină?

romania-national-ortodoxa

,,De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi un trup.” (Fac 2, 24).
Un popor creștin care leapădă poruncile dumnezeiești, care leapădă valorile creștine, care Îl leapădă pe Însuși Dumnezeu își pierde dreptul de a mai ființa. Acel popor ajunge o umbră firavă care va dispărea definitiv, pentru că a lepădat însăși temelia lui – Hristos. Iată ce ne spune Sfântul Nicolae Velimirovici:
,,Atunci când un popor apostaziază de la Dumnezeu, Cel Unul și Viu, el devine în fapt mort. Și însăși ființa lui se clatină în această lume ca o umbră, ca un stejar care a fost ferăstruit, dar nu încă doborât. Nu trebuie decât să vină un cutremur, sau o inundație, sau molimă, sau război ca să destrame umbra, ca să doboare copacul ferăstruit, ca să îngroape morții, fiindcă a apostazia de la Dumnezeu, Cel Unul și Viu, înseamnă a porni război împotriva lui Dumnezeu și a călca toată legea Lui. Cum poate iarba să se războiască împotriva cosașului? Cum pot oalele să lupte cu olarul? Au mări-se-va securea asupra celui ce taie cu ea?” (Is. 10, 15).
Este cât se poate de trist, că poporul român după două mii de ani de creștinism, să ajungă, să supună la vot cum anume trebuie să fie familia. Dacă, am ajuns în această stare, înseamnă că România creștină nu mai e creștină, ci atee și se călăuzește prin urmare după legile occidentului ateu și nu după Evanghelia lui Hristos. Un popor care se leapădă de creștinism este sortit pieirii și blestemul lui Dumnezeu nu va întârzia, așa cum nu a întârziat a veni peste Sodoma și Gomora. Un popor este mare și puternic doar atunci când stă bine așezat pe temelia de Piatra-Hristos. Atunci când un popor se călăuzește după Evanghelia lui Hristos nimeni nu-l poate vătăma cu ceva, pentru că este popor ales de Dumnezeu. Doar acel popor care va rămâne pe această temelie de Piatra-Hristos vă dăinui, altfel, va pieri ca Sodoma și Gomora. Sfânta Scriptură ne spune că:
„De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi un trup” (Fac 2, 24).
Dar occidentul cel bogat foarte și prea-plin de înțelepciunea omenească, ne impune alte legi, alte reguli, un alt fel de a viețui! De ce asta? De ce au ajuns ei în asemenea stare jalnică? Răspunsul ni-l dă tot Sfânta Evanghelie:
„Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu i-au mulțumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor, și inima lor cea nesocotită s-a întunecat. Zicând că sunt înțelepți, au ajuns nebuni. Și au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios. De aceea Dumnezeu i-a dat necurăției, după poftele inimii lor, ca să-și pângărească trupurile lor între ei, ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună și s-au închinat și au slujit făpturii în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin! Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci și femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii; asemenea și bărbații, lăsând rânduiala cea după fire a părții femeiești, s-au aprins în pofta lor unii pentru alții, bărbați cu bărbați, săvârșind rușinea și luând în ei răsplata cuvenită rătăcirii lor. Și precum n-au încercat să aibă pe Dumnezeu în cunoștință, așa și Dumnezeu i-a lăsat la mintea lor fără judecată, să facă cele ce nu se cuvine.” (Rom 1, 21-28).
Iată răspuns clar și dumnezeiesc. Noi, popor creștin de două mii de ani suntem puși în postura să alegem între valorile creștine care ne-au călăuzit timp de două milenii sau, valorile occidentului pline de înțelepciunea omenească. În mod corect un popor creștin n-ar fi ajuns la aceasta răscruce! Faptul că totuși trebuie să alegem, ne dovedește nouă tuturor că suntem destul de departe de creștinismul adevărat, atât de departe încât, acum, printr-un simplu vot, riscăm să-l pierdem definitiv. De fapt ne pierdem dreptul de a mai ființa. De la începutul lumii Dumnezeu a făcut bărbat și femeie, apoi a zis:
„De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi un trup.” (Fac 2, 24).
Ori după atâtea mii de ani să încerci să răstorni cele mai elementare reguli, de familie, este răzvrătire împotriva Creatorului. Oameni buni, Atotputernicul Dumnezeu nu va îngădui aceasta. „Nu vă amăgiți: Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul aceea va și secera.” (Gal 6, 7).
Dacă poporul român, creștin de două mii de ani, va primi legile și hotărârile occidentului ateu, va atrage în mod sigur blestemul lui Dumnezeu, așa cum au făcut-o cei din Sodoma și Gomora.
„Aceștia, deși au cunoscut dreapta orânduire a lui Dumnezeu, că cei ce fac unele ca acestea SUNT VREDNICI DE MOARTE, nu numai că fac ei acestea, ci le și încuviințează celor care le fac.” (Rom 1, 32).

„De veți vrea și Mă veți asculta, bunătățile pământului veți mânca.
Iar de nu veți vrea și nu Mă veți asculta, atunci sabia vă va mânca.” (Is 1, 19-20). …amin.

~ un monah.

De ce votez DA la referendum? E un foarte bun leac pentru heterofobie!

cpf-comiu

În ultimele două săptămâni cel mai discutat subiect a fost referendumul inițiat de către o seamă de cetățeni români pentru clarificarea noțiunii de căsătorie în Constituție. Referendumul acesta nu este nici al PSD, nici al PNL și al nici unui partid politic. Referendumul acesta este apartid, semnăturile pentru organizarea lui s-au depus din 2016. El este expresia suveranității și a libertății de exprimare a românilor.

Poporul român va fi întrebat în zilele de 6 și 7 octombrie: „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament? ”, este singura întrebare posibilă pentru un referendum de revizuire a Constituției conform legii.

Legea de revizuire a Constituției votată de Parlament spune că:

„Alineatul (1) al articolului 48 din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins: „ARTICOLUL 48 Familia (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.” ” Astfel că știm ce votăm.

S-a criticat și întrebarea, deși e singura posibilă, au apărut și suspiciuni legate de faptul că legea nu are număr și că poate fi modificată peste noapte de PSD. Dar toate sunt suspiciuni nefondate, spun juriștii.

Legat de faptul că legea de modificare nu are număr în Monitorul Oficial: Legea constituțională nu se numerotează înainte de referendum. Așa cum e publicată în M.O. e doar o propunere de revizuire a Constituției. Va deveni lege cu număr, dacă trece referendumul, spun cei de la EVZ(https://evz.ro/confuzie-referendumul-pentru-familie.html)

DE CE ALEG SĂ SPUN DA

referendum-familiePentru că sunt creștin-ortodoxă și pentru că îmi pasă de ce se întâmplă în România, pentru că îmi pasă de viitorul acestei țări, de copiii ei și pentru că simt nevoia să îmi arăt respectul față de toți martirii din temnițele comuniste care au murit ca EU să am un viitor mai bun. Jertfa lor de dinainte de 1989, dar și curajul lor de a mărturisi după 1989 sunt un exemplu pentru mine, mă responsabilizează. Mă simt datoare să urmez exemplul lor de a lupta.

Am fost făcută proastă, incultă, învechită, ipocrită, homofobă etc. de către ne-susținătorii referendumului, care consideră că ei nu cad în capcana populismului și a urii și a discriminării ca mine. Probabil că sunt, cum îmi reproșează, îmi recunosc defectele și îmi cer iertare celor cărora le-am greșit.

M-aș bucura să existe respect pentru toată lumea, pentru că toți suntem creația lui Dumnezeu, inclusiv homosexualii – căci la urma urmei suntem oameni toți. Nu sunt de acord nici cu cei care îi critică frenetic pe homosexuali – cu toate că eu sunt profund împotriva homosexualității, dar Dumnezeu a lăsat fiecăruia libertatea de a alege și e de dorit să ne vedem și de păcatele noastre, nu doar să aruncăm cu pietre în ceilalți (fie ei și homosexuali). Poate că dacă ei vor simți mai multă dragoste din partea noastră se vor apropia mai mult de noi și vor înceta să își facă atâta rău alegând acea cale. Cred că e cazul să recunoaștem că și noi creștinii mai avem de lucrat la capitolul „iubește-ți aproapele”. Totuși voi răspunde cu maximă intoleranță propagandei care se face în numele lor.

Astfel că aleg să votez DA la acest referendum pentru că:

  • există riscul să mi se îngrădească libertatea de exprimare – a se vedea amenzile care tot curg de la CNCD pentru discriminarea homosexualilor – nu sunt de acord cu discursul urii împotriva lor, sunt și ei oameni, însă să fii amendat pentru că nu ești de acord cu un stil de viață care nu corespunde valorilor tale mi se pare prea mult. Nu mai zic de studiile care arată că bieții de ei suferă îngrozitor de mult și probabil au o viață foarte greu de dus, deci și rațional vorbind eu nu văd un beneficiu în a adopta acel stil de viață. Când creștinii sunt înjurați – e libertate de alegere, nu e discriminare…
  • există riscul să se introducă sub umbrela combaterii stereotipiilor de gen, îndemnuri subtile sau directe pentru fetițe și băieți să încerce să își schimbe genul.După noile legi, sunt femeie nu fiindcă așa m-am născut, ci fiindcă așa cred despre mine că sunt (genul e în cap, conform transexualului Patrik Brăila), astfel că, din „empatie” măcar, merită să mă gândesc și că sunt bărbat, să mă comport ca un bărbat. România s-a angajat la combaterea stereotipiilor de gen prin educație, deci prin manualele școlare. Schimbarea de gen nu presupune neapărat operație de schimbare de sex, căci genul e doar un construct social, conform legilor în vigoare, deci e doar în cap, așa că am libertatea să experimentez, indiferent ce zice biologicul meu. Sigur, eu nu pot fi de acord cu aceste idei. Avem deja un exemplu într-un manual de clasa a III-a în care unei fetițe pe nume Laura i se spune explicit să fie Matei și să nu mai fie mamă când va fi mare, că va sta la cratiță, să fie tată. Dacă despicăm firul în patru, sigur că vom găsi argumente, că de fapt textul nu la asta s-a referit. Dar un copil de clasa a III-a nu va sta să despice firul în 4, el va lua lucrurile așa cum îi sunt prezentate, mai ales în ziua de azi când constat că părinții nu prea mai au timp să se ocupe de ei.
  • Există riscul să nu mai pot alege să îmi educ copiii după propriile valori – dacă se schimbă Codul Civil și căsătoria nu va mai fi uniunea dintre un bărbat și o femeie, experiența altor țări arată că părinții au reușit cu foarte mare greutate (dacă au reușit) să își impună dreptul de a-și educa copiii conform propriilor valori. Legile din prezent cam dau întâietate statului. Totuși cât timp avem Constituția în vigoare, ne putem apăra aceste valori, pentru că dreptul părinților de a-și educa copiii este prevăzut în Constituție. Doar dacă nu se va legaliza căsătoria între persoane de același sex. Dacă se va legaliza căsătoria între persoane de același sex, părinții vor fi afectați, dar și Biserica va fi afectată, pentru că legal va fi nevoită să oficieze aceste căsătorii pe motiv de ne-discriminare. Nu prea corespunde aceasta cu valorile Bisericii.
  • Nu îngrădesc drepturile nimănui – în primul rând pentru că în acest moment în România aceste drepturi nu există (căsătoria cu persoane de același sex) și în al doilea rând pentru că din experiența țărilor unde căsătoria s-a legalizat, persoanele LGBTI nu sunt interesate prea mult de asta. Deci, comunitatea LGBTI nu prea are nevoie de legalizarea unei astfel de căsătorii cu persoane de același sex. Practic doar o minoritate dintr-o minoritate își dorește așa ceva. Și atunci îmi pun întrebarea firească – de ce să dau o majoritate peste cap pentru o minoritate a unei minorități? Pentru mine este i-logic.. Căci propaganda vine ca un tăvălug, și eu acestei propagande mă opun și acestui stil de viață care nu corespunde cu viziunea mea.

mesaj-manastire-referendum.jpgEu am mai stat de vorbă cu militanți ai căsătoriilor între persoane de același sex și din răspunsurile lor îmi dau seamă că se urăsc foarte mult pe ei, altfel nu îmi explic cum de sunt heterofobi (deși o parte sunt sigur heterosexuali). Văd doar defectele nenorociților de heterosexuali care îi chinuie cumplit pe homosexuali (!sic) sau care își chinuie cumplit copiii și nevestele (de parcă toți ar fi așa!). Eu nu pot numi aceasta decât heterofobie – chiar cronică.

Și sincer, oare așa de nenorociți să fim noi heterosexualii? Dacă de bieții homosexuali le este milă acestor militanți, de heterosexuali oare nu le este milă?

Să ne ferească Dumnezeu de heterofobie! Un leac pentru această boală a heterofobiei este și să votez DA la referendum. Avem șansa să învățăm ca heterosexuali să ne iubim mai mult pe noi și valorile noastre și pe cei dragi ai noștri, să învățăm că suntem responsabili pentru generațiile următoare.

* ca să fie clar, heterosexual este bărbatul care vrea de soție o femeie, heterosexuală este femeia care vrea de soț un bărbat, iar heterofobia este ura îndreptată împotriva acestor persoane, adică împotriva majorității dintre noi.

Maricica Pandele

logo-referendum.jpg

Gheron Gavriil și prigonitorii nemiloși ai Ortodoxiei!

142673O urgie fără seamăn, care denotă o dată în plus că dușmanii Ortodoxiei sunt șerpi veninoși, care sub veșmintele și însemnele puterii clericale, ascund o inimă de piatră, un cuget nesimțitor străin de Sfânta Ortodoxie și poruncile Mântuitorului Iisus Hristos, o inimă învârtoșată în care diavolul și-a zidit tron, și o minte încețoșată de patima slavei deșarte și a măririi de sine.

Dacă îi lasă inima să prigonească, condamnând la moarte lentă pe sfântul bineplăcut lui Dumnezeu, blândul, înțeleptul și frumos glăsuitorul Gheronda Gavriil, atunci nu avem decât să ne unim într-un glas cu toții, să strigăm cât ne țin puterile, în apărarea acestui vas ales, care prin suferințele sale necurmate, luptă chiar și de unul singur în Sfântul Munte Athos, pentru Sfânta și Iubita Ortodoxie.

Domnul Atotmiluitor și Îndelungrăbdător cunoaște sufletele noastre și durerea pe care o resimțim când auzim asemenea vești, uitând cât suntem de neputincioși și nevolnici.
Patriarhul Bartolomeu, umil slujbaș al puterii masonice, a ajuns prigonitorul Ortodoxiei și faptele lui îl condamnă, înainte de Înfricoșătoarea Judecată.

Înalții Ierarhi, cinul laic și monahal din toate Patriarhiile Ortodoxe ale globului, trebuie să ia atitudine și să condamne faptele „papei din est”, altfel se declară ei înșiși complici la încălcarea poruncilor Atotputernicului Dumnezeu, devenind nedemni de scaunele pe care le ocupă.

Domnul Atotmilostiv să-i hărăzească zile senine cu pace, alinarea durerilor și neputințelor, Gherondei Gavriil, puterea și tăria de a trece cu bine peste ispitele ivite, iar nouă puterea de a lupta și de a ne ruga fără încetare pentru el și pentru dușmanii Ortodoxiei.

Dr. Gabriela Naghi

A se vedea și:

https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2018/09/17/scrisoare-de-protest-care-se-refera-la-prigoanele-monahilor-din-sfantul-munte-se-doreste-evacuarea-lui-gheron-gavriil-motivul-intreruperea-pomenirii/

 

SCRISOARE DE PROTEST care se referă la prigonirea monahilor din Sfântul Munte. Se dorește evacuarea lui Gheron Gavriil. Motivul? ÎNTRERUPEREA POMENIRII!!!

pater-gavriil-panagouda-5-e1470781489558-1280x640.jpg

1. Am fost informați cu mare tristețe că Sfânta Mănăstire Cutlumuș se pregătește să evacueze pe nevoitorul Gheronda Gavriil din Chilia  Sf. Hristodul din Patmos a Sf. M-ri Cutlumuș.

2. Mănăstirea menționată a evacuat cu ceva vreme în urmă pe ierom. Irineu din catisma Sf. Modest pe motiv de întrerupere a pomenirii numelui Patriarhului Ecumenic Bartolomeu.

3. Ieromonahul Irineu, după îndepărtarea lui, a fost găzduit de Gheronda Gavriil în chilia lui.

Sf. Mănăstire a luat decizia să-l îndepărteze atât pe Ieromonahul Irineu, cât și pe mireanul Andrei, care îl slujește pe Gheronda Gavriil.

Trebuie semnalat că cei doi din urmă nu au alt acoperământ ca să locuiască.

4. Gheronda Gavriil a trimis o scrisoare către Sf. M-re Cutlumuș prin care roagă să permită ca Andrei să locuiască cu el, să-l slujească, penteu că el singur nu poate supraviețuiască omenește.

5. Andrei se îngrijește de sănătatea Bătrânului, care este foarte fragilă, îi dă medicamente, îi gătește, poartă de grijă de curățenia Chiliei și traduce (fiind rus) pentru închinătorii ruși cuvintele Bătrânului.

6. Bătrânul Gavriil are 83 de ani, este foarte slăbit și nu este în stare să se îngrijească de sine; are nevoie de un om alături de el.

7. În plus, un Egumen ne-a informat că se pregătesc să-l îndepărteze din Sfântul Munte și pe Bătrânul Gavriil pe motive de întrerupere a pomenirii numelui Patriarhului Ecumenic Bartolomeu.

Nu au pus-o totuși în practică până acum pentru că se tem de mânia poporului.

Este arhicunoscut faptul că în conștiința poporului Bătrânul Gavriil este privit ca unul din Sfinții zilelor noastre.

8. Recent, l-au acuzat pe Gheronda că are în Chilia lui narcotice.

Desigur, la verificarea pe care a efectuat-o la Chilia lui Poliția, cu puține zile înainte, nu a fost găsit nimic.

Gheronda se amărăște îndeosebi pentru derapajele acestea ale unor conducători și așteaptă continuarea ispitelor.

9. Se impune să protesteze tare credincioșii creștini la Sfânta Epistasie (Conducere) a Sfântului Munte și la Sfânta Mănăstire Cutlumuș pentru ca să înceteze aceste prigoane nefondate, care nu dau mărturie de respect față de libertatea de conștiință, mai ales a monahilor ortodocși.

13 septembrie 2018

Sursa: https://www.katanixis.gr/2018/09/13092018.html?m=1

Patriarhia Moscovei suspendă comuniunea cu Patriarhia de Constantinopol și încetează pomenirea pseudo-patriarhului Bartolomeu

Patriarch Kirill of Moscow and All-Russia and Patriarch Bartholomew I of Constantinople meet in Istanbul, Turkey

Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse întrunit astăzi în sesiune extraordinară pentru a discuta problema recunoașterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina de către patriarhia de Constantinopol, a luat următoarele decizii:
1. Se suspendă menționarea numelui Patriarhului Constantinopolului Bartolomeu în timpul slujbelor
2. Se suspendă conslujirea cu ierarhii Patriarhiei de Constantinopol.
3. Se suspendă participarea Bisericii Ortodoxe Ruse la toate adunările episcopale, în toate dialogurile teologice, comisii multilaterale și a altor structuri, prezidat sau co-prezidat de reprezentanți ai Patriarhiei de Constantinopol.
4. acceptă declarația Sinodului în legătură cu acțiunile anti-canonice ale Patriarhiei de Constantinopol din Ucraina.

De asemenea, s-a decis adăugarea următoarelor ecteniile liturgice:

  • Noi încă ne rugăm Domnului și Mântuitorului nostru pentru a păstra Biserica Ortodoxă din întreaga lume, în unitate și în adevărata credință și să îi dea pace și liniște, dragoste și armonie, să spunem toți, Doamne, auzi-ne și ai milă de noi.
  • Noi încă Te rugăm să-Ți întorci privirea, cu bunătate și milă, către Sfânta Biserică Ortodoxă și să o păzești de diviziuni și schisme, dușmănie și tulburare, să nu se diminueze și să nu se distrugă unitatea, întreită slăvire să-Ți aducem, și iarăși toți să zicem, Doamne, auzi-ne și ai milă de noi.

Sursa: https://ortodoxinfo.ro/2018/09/14/patriarhia-moscovei-suspenda-comuniunea-cu-patriarhia-de-constantinopol-si-inceteaza-pomenirea-pseudo-patriarhului-bartolomeu/

AR PUTEA ORGANIZA PATRIARHIA RUSĂ UN SINOD DE CONDAMNARE A ECUMENISMULUI ȘI A MINCIUNOSINODULUI DIN CRETA?

download (3)Între Patriarhia Rusă și Patriarhia ecumenică tensiunile au ajuns la cote alarmante, după ce patriarhul ecumenist al Constantinopolului, Bartolomeu, a demarat procedurile de acordare a autocefaliei așa-numitului Patriarhat de Kiev, o grupare schismatică condusă de un fost ierarh al BORu, Filaret, care, în colaborare cu puterea politică de la Kiev încearcă scoaterea Ucrainei din sfera de influență a Patriarhiei Moscovite.

Patriarhia Rusă a avertizat ieri că va întrerupe comuniunea cu Patriarhia Ecumenică și a reaprins „cearta pentru întâietate” între patriarhii, postulând, că, dacă BORu va rupe legătura cu Bizanțul, Patriarhia Ecumenică „nu va mai avea dreptul să pretindă leadershipul lumii ortodoxe”.

Această dispută, cu puternice conotații geostrategice și politice, a fost vizibilă încă dinainte de sinodul mincinos de la Creta, din perioada întâlnirilor presinodale, când la Fanar a ieșit chiar un scandal pe această temă. S-ar putea ca acesta să fi fost motivul principal al neparticipării rusești la Creta.

Această dispută jurisdicțională nu poate fi de ajuns pentru ca Moscova să emită pretenții de a treia Romă, mai ales că Patriarhia Ecumenică (și din păcate ecumenistă) a spus că are dovezi ale dreptului ei de preempție în treburile ucrainene.

PATRIARHIA RUSĂ NU POATE SPERA LA UN PRIMAT JURISDICȚIONAL FAȚĂ DE CELELALTE BISERICI ORTODOXE SURORI, CI DOAR LA O RECUNOAȘTERE A FAPTULUI CĂ ÎN VREME DE EREZIE A FOST CEA CARE A SALVAT BISERICA, CEEA CE NU ESTE PUȚIN LUCRU. AȘA S-A ÎNTÂMPLAT ȘI DUPĂ SINODUL UNIONIST DE LA FERRARA-FLORENȚA, CÂND MOSCOVA A TAXAT DUR CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI ÎN EREZIE, FĂRĂ CA ACEST LUCRU SĂ FI SCHIMBAT SFINTELE CANOANE CARE ORÂNDUIESC RELAȚIILE DINTRE PATRIARHIILE ORTODOXE.

Un singur lucru ar putea realiza BORu cu siguranță printr-un sinod de condamnare a Cretei: condamnarea ca eretic a patriarhului Bartolomeu, care, probabil, ar fi acceptată de toată lumea, fiind evidentă pentru toți. Aceasta ar pune probabil capăt și visurilor de autocefalie ale „patriarhiei” lui Filaret.

Ceea ce îi trebuie Patriarhiei Ruse pentru a ruina poziția pe care și-a asumat-o ereziarhul Bartolomeu în relația cu patriarhiile ortodoxe (și care depășește statutul real actual al patriarhiei din Fanar) este o justificare teologică. Cea mai la îndemână astfel de justificare ar fi neparticiparea la Creta. E adevărat că și Kirill este perceput în Biserica sa ca un ecumenist și ecumenismul e în floare și în Rusia, după cum e adevărat și că BORu a semnat toate documentele presinodale, așa că din anumită perspectivă e ca și când ar fi participat la Creta.

BORu are o șansă unică (pe care am intuit-o încă înaintea sinodului din Creta, într-un articol scris când am auzit că rușii nu merg la Creta, și pe care mă mir că nu au folosit-o încă): ȘANSA DE A CONDAMNA SINODUL ERETIC DIN CRETA și pe patriarhul Bartolomeu ca eretic, o condamnare care, dacă s-ar face de către o Biserică Ortodoxă așa de mare precum Rusia, care păstorește, după spusele purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Ruse, cel puțin jumătate dintre ortodocșii din lume, ar avea puterea unui sinod ortodox antieretic, iar cei condamnați nominal de către astfel de sinod ar rămâne condamnați. Dacă la astfel de sinod ar mai participa și alte Biserici antiecumeniste, situația ar fi foarte clară.

Nu ar fi chiar atât de clară totuși, pentru că probabil la București nimeni nu ar accepta o decizie a sinodului moscovit, care să îi condamne pe ierarhii români ca eretici și să îi caterisească. Nu ar accepta-o probabil nici cei care au luat calea schismei, pe motiv că Kirill este ecumenist și nu se poate condamna ecumenist pe ecumenist.

O CONDAMNARE A UNUI SINOD LEGAL CONSTITUIT AR FACE ÎNSĂ CA EREZIA ȘI ERETICII SĂ FIE CONDAMNAȚI CU ADEVĂRAT ȘI SĂ RĂMÂNĂ CONDAMNAȚI ȘI CATERISIȚI, INDIFERENT DACĂ EI ACCEPTĂ SAU NU. DIN ACEL MOMENT ABIA AR PUTEA INTRA ÎN DISCUȚIE CONSIDERAREA ȘI TRATAREA CA ERETIC A ORICUI RĂMÂNE ÎN COMUNIUNE CU CEI CONDAMNAȚI, DUPĂ CE UN SINOD LE-A SPUS SĂ RUPĂ COMUNIUNEA CU EI.

Din acest motiv, poate nu ar fi rău ca toți episcopii care au semnat la Creta să încerce să se gândească să renunțe la semnătură, așa cum i-am recomandat ieri IPS Teofan al Moldovei, iar preoții care încă nu au întrerupt pomenirea să se gândească la faptul că, în eventualitatea unui sinod de condamnare a Cretei, va trebui obligatoriu să se despartă de ierarhii lângă care au rămas până acum, dacă nu doresc să își asume consecința caterisirii la rândul lor ca eretici.

Rămâne de văzut dacă este voia lui Dumnezeu ca din această ceartă pentru supremație în Ortodoxie să se nască sinodul ortodox care să condamne Creta. BORu va trece în curând cel mai important test al său, din care se va vedea dacă interesul păstrării dreptei credințe este mai puternic decât planul geostrategic al poporului pe care îl păstorește sau decât atașamentul față de ecumenism al unor ierarhi e acolo.

Până una alta, direcția în care merge treaba face ca schismaticii din România să piardă una dintre jucăriile lor favorite, aceea cu IPS Longhin îl pomenește pe IPS Onufrie, care îl pomenește pe Bartolomeu, care îl pomenește pe papa, care îl pomenește pe satana. Dacă mai e cineva dintre aceștia care să nu fi înțeles cât de complicată e situația din Ucraina și cât de mult au greșit judecându-l pe episcopul Longhin, are o șansă unică să înțeelagă acum.

A se vedea și:

https://mihaisilviuchirila.blogspot.com/2016/06/sahul-celei-de-treia-rome-la-marele-si.html?m=1

Mihai Silviu Chirilă

10 septembrie 2018