„Toți își închipuie că sunt creștini dacă au mărturisit credința în Hristos și au câteva virtuți mărunte; puțini sunt însă adevărații creștini, și anume aceia care sunt bogați în Duhul (Sfânt), aceia care se bucură de cereasca poftă a Duhului Sfânt și ale căror suflete sunt împodobite cu odăjdiile harismelor cerești, aceia pentru care creștinismul nu-i doar mărturie în cuvinte și o simplă credință (doar de fațadă), ci creștinism înseamnă puterea și lucrarea Duhului Sfânt; sunt aceia care, fără încetare pipăie cu mâinile sufletului aurul ceresc (adică acea cunoaștere a tainelor Duhului Sfânt); aceștia sunt adevărații creștini”[1].
Tomosul acordat de către pseudo-patriarhul Bartolomeu structurii schismatice ucrainiene, este un act necanonic prin care acesta a intrat în comuniune cu schismaticii ucrainieni, devenind asemenea lor, călcând cu bună știință în picioare dogme și canoane ortodoxe, ca unul dintre acei furi, care fac fărădelege, dezlănțuind aprige tulburări care vor institui în scurt timp o stare de haos neprielnică păcii și unitații în întreaga lume ortodoxă.
„… ascultați ce spune Prorocul Iezechil, care vreme de șapte zile se afla rugându-se în extaz și care după alte șapte zile a auzit cuvântul Domnului: „Fiul omului! Iată, te-am pus străjer casei lui Israel; vei asculta deci cuvântul ce-Mi va ieşi din gură” şi-l vei vesti poporului. Iată legea pentru tine.
Dacă vei vedea pe cineva care face fărădelege și nu-i spui: lasă fărădelegea și schimbă-ți calea, „acel fărădelege în fărădelegea sa va muri și sângele lui din mâinile tale îl voi cere”. Și dimpotrivă, dacă propovăduiești celui fărădelege că va trebui să se depărteze de calea pierzării, iar el nu se depărtează, atunci acel fărădelege va muri în fărădelegea sa, iar tu îți vei mântui sufletul . La fel, dacă vei vedea un drept că începe să se clatine în lucrarea virtuții sale și nu-l sprijini și nu te îngrijești să-l aduci la calea cea dreaptă cu cuvintele tale, atunci acel drept, fiindcă a păcătuit, va muri în păcatele sale, iar sufletul său îl voi cere din mâinile tale. Dacă însă îi vestești dreptului că nu trebuie să păcătuiască și el încetează a mai păcătui, atunci acel drept va trăi, iar tu îți vei mântui sufletul .
Ce lege aspră! Și totuși ea se aude în conștiințele tuturor păstorilor în vremea hirotoniei lor, atunci când un jug greu se pune pe grumazul lor, adică păstorirea turmei lui Hristos, mică sau mare, pe care El le-a încredințat-o, și nu numai s-o păstorească, ci s-o și păstreze. Cum ar putea fi cineva atât de obraznic, încât să le denatureze pe toate în cadrul legii lui Hristos, de vreme ce aceasta are drept rezultat distrugerea amândurora, atât a păstorilor, cât și a turmei?” (Sfântul Teofan Zavoratul.
Cercetând cu mare atenție „Tomosul” de autocefalie acordat structurii schismatice, Părintele George Maximov, face o serie de comentarii extrem de interesante, dovedind în final că „structura ucraineană nou creată se încadrează în mod clar în definiția unei biserici autonome, nu una autocefală.”
Iată că înșelătorul a fost la rândul lui înșelat într-un mod de neimaginat, de către Fanarul dornic de a deține puterea absolută în lumea Ortodoxă și de a deveni omologul papei în Ortodoxie.
Spre deosebire de alte Biserici Autocefale (cea Sârbă, Română, Rusă, Bulgară), structura schismatică nou-formată:
– va fi condusă de „Mitropolitul Fericit al Kievului și al întregii Ucraina; orice adăugiri sau reduceri din acest titlu nu sunt permise fără acordul Bisericii din Constantinopol. ”
– nu are dreptul să aibă un Sinod format din membri permanenți.
– „nu are dreptul să numească episcopi sau să înființeze parohii în afara granițelor țării; cele care există deja de acum vor fi guvernate, conform ordinii cuvenite, de Scaunul Ecumenic, care are autoritate canonică în diasporă, deoarece jurisdicția acestei biserici este limitată de teritoriul statului ucrainean”.
– nu posedă puterea juridică deplină, căci așa cum se afirmă în Tomos „toți episcopii și alți clerici își păstrează dreptul de a apela la Patriarhul Ecumenic, care are puterea canonică de a face dreptatea definitivă și irevocabilă, în deciziile privind episcopii și alți clerici ai bisericilor locale”.
Prin urmare ea nu are puterea juridică deplină pe teritoriul său, sau asupra propriului său cler. Puterea finală asupra clerului este rezervată Patriarhului de la Constantinopol.
– Capul tuturor Bisericilor locale, este Iisus Hristos, dar în ceea ce privește structura ierarhică, capul oricărei biserici autocefale este propriul său ierarh. Acesta este întregul sens al unei autocefalii. Cu toate acestea, Tomos-ul afirmă că structura ucraineană nou formată nu este condusă de propriul său Mitropolit de la Kiev, ci de Patriarhul Ecumenic.
– șeful structurii ucrainene nou formate nu are nici măcar libertatea de a decide care sunt bisericile locale pe care primii lor ierarhi ar dori să le viziteze.
– toate bisericile autocefale, cum ar fi Bisericile rusești, bulgare, sârbe și române, își fac propriul lor Sfânt Mir. Acest lucru deosebit de important este absolut necesar pentru funcționarea normală a vieții unei Biserici. Așadar, rezervându-și dreptul de a înmâna Sfântul Mir, Constantinopolul păstrează de fapt o pârghie importantă de influență asupra noii structuri ucrainene. În cazul în care această structură face ceva ce Constantinopolului nu-i place, acesta ar putea amenința cu întreruperea oferirii Sfântului Mir .
– în Tomos se afirmă că pe teritoriul Ucrainei trebuie să fie înființat un exarhat al Patriarhiei Ecumenice, cu cel puțin 20 de biserici și mănăstiri care vor fi guvernate direct de ea și, după cum se precizează „Drepturile Scaunului Ecumenic față de exarhatul din Ucraina rămân nemărginite”.
– Tomosul precizează că „pentru a trata chestiuni importante de natură eclesiastică, dogmatică și canonică, Mitropolitul Kievului și al întregii Ucraine, în numele Sinodului Bisericii Sale, este chemat să apeleze la Sfântul Patriarh al Constantinopolului”.
Conform Tomos-ului, structura ucraineană nou creată își pierde drepturile, în comparație cu adevăratele Biserici autocefale. Tomosul este de fapt statutul unei biserici autonome, care se numește doar „autocefală” . Astfel, în realitate, Constantinopolul, sub masca autocefaliei, a impus cu îndemânare și grație vicleană structurii schismatice ucrainene nou formate, statutul unei biserici autonome aflate sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice.
Schismaticii ucrainieni își dau seama că au fost înșelați în așteptări, pentru că nu au primit nimic din ceea ce are o adevărată Biserică autocefală, în plus și-au pierdut totalmente independența, devenind resubordonați Patriarhiei Ecumenice în condiții cum nu se poate mai umilitoare.
Dacă pseudo-ierarhii ucraineni vor încearca să ignore oricare dintre regulile impuse, Constantinopolul poate anula cu ușurință acest Tomos, așa cum a procedat cu Documentul din 1686 și cu altele la fel de importante.
Se pare că nimeni nu i se poate împotrivi, ceea ce confirmă faptul că este sprijinit de puterile ocultei mondiale, sionisto-francmasonice, ale cărei tentacule au pătruns adânc între zidurile Ortodoxiei.
Situația diasporei Bisericii Ortodoxe Ucrainiene în lumina regulilor impuse de Tomosul recent acordat este extrem de dificilă. Ea are în componență aproximativ 70 de parohii în Statele Unite, Canada, diferite țări europene, Australia. În timp ce parohiile din Europa nu au clădiri proprii, parohiile din SUA sunt cele care posedă imobile bisericești importante și clădiri, toate acestea fiind acum cedate Patriarhiei de la Constantinopol. În afară de toate acestea, Mitropolia Canonica Kieveană are o eparhie în Republica Moldova cu patru parohii, două eparhii pe teritoriul Federației Ruse și o parohie în Slovenia, teritoriu canonic al Bisericii Ortodoxe Sârbe .
Prin urmare, toate parohiile din diaspora, cele care se află în afara Ucrainei, trebuie să fie re-subordonate Patriarhiei Constantinopolului.
Aceasta înseamnă că, potrivit Tomos-ului, Patriarhia de la Constantinopol a primit eparhiile de pe teritoriul Rusiei, iar acestea sunt acum eparhiile Patriarhiei de la Constantinopol și ierarhii numiți de Constantinopol vor activa în Federația Rusă.
Astfel, Patriarhul de Constantinopol, intră nu numai pe teritoriul Ucrainei, ci și pe teritoriile Moldovei, Sloveniei și Federației Ruse .
Prin urmare, pseudo-biserica Ortodoxă Ucrainiana, nou-înființată prin minciună, manipulare deghizată și înșelăciune diavolească, se vede silita să-și ia rămas bun de la „acele insule de credință și speranță” reprezentate de bisericile și mănăstirile din diaspora, să accepte condițiile umilitoare impuse de Tomos, să-și dea consimțământul față de această înșelăciune adusă poporului ucrainian, pusă la cale de domnul Poroșenko și pseudo-patriarhul Bartolomeu, slugi fidele ale puternicilor lumii și a ocultei mondiale.
Acum a devenit limpede ca lumina zilei, aportul important al domnului Poroșenko, în a gestiona criza ucrainiana, favorizând aprobarea unor legi de către parlament, prin care Biserica Canonica Ucrainiana va trece în anonimat, fiind nevoită să-și schimbe numele, fiind deposedată treptat de toate bisericile și mănăstirile, inclusiv Lavrele cu toate comorile și bunurile bisericești pe care le deține.
Preoții și Ierarhii care nu vor trece de buna voie la structura schismatica nou-creată vor fi alungați.
Acesta este în fapt tabloul sumbru , în care se va dezlănțui, războiul fratricid în Ucraina, și în întreaga lume ortodoxă
„Fericit sufletul care se roagă cu stăruință și cu credință, ca unul foarte sărac și ranit, că va fi lipsit de învinuiri și i se va pregăti veșnică însănătoșire și vindecare, dar se va și razbuna pe vrajmașii lui, adică pe patimile păcătoase, căci credincios (de încredere) este Domnul, Care a făgăduit, El Care ne va da ceea ce am cerut. Slavă bunătății Lui!”[2]
Dr. Gabriela Naghi
http://orthochristian.com/118665.html
[1] Sfântul Macarie Egipteanul, 21 de cuvântări despre mântuire, Editura Luminătorii lumii, 2001.
[2] Sfântul Macarie Egipteanul, 21 de cuvântări despre mântuire, Editura Luminătorii lumii, 2001.
https://www.marturisireaortodoxa.ro/marea-amagire-a-poporului-ucrainean/
Ortodoxia mărturisitoare 
https://evz.ro/papa-francisc-va-vizita-catedrala-mantuirii-neamului-cine-va-put.html
ApreciazăApreciază
Grozave nenorociri ne aşteaptă şi pe noi. Cu patriarhul ăsta cu privirea-i diavolească, sigur va duce Biserica de râpă.
Iertare Doamne dar aşa văd. Scăpare nu avem pentru că şi noi credincioşii suntem incredibil de slabi la suflet, cel mai laş şi mai ticălos la fire, fiind chiar eu, cel care scrie aici acestea.
Iertare dacă supăr!
ApreciazăApreciază
Marian,nu ni se cuvine noua,celor de jos sa zicem despre patriarhul ecumenic”patriarhul asta cu privirea diavoleasca”.Sunt de parere ca e bine,totusi”sa evitam excesele si neoranduiala,sminteala”.El se numeste”pseudo-patriarhul”.Acest apelativ de „pseudo:patriarh,episcop,il trimite pe cel in cauza in sfera imposturii,a sarlataniei,a excrocului.Si asta,e facuta inainte de condamnarea lui sinodala.E prilej de reflectie ,intr-o lume incarcata de excese si neoranduieli.Poate ca e mai bine ca,pentru a ne sari „mandria si neoranduiala”,sa le aratam ca ne-am „cumintit” si dorim sa devenim crestini „model de cumintenie” in sanul Bisericii.”Nu suntem noi,in drept sa-i tragem pe ierarhi la raspundere.Chiar faptul ca ramanem pe pozitie si mai trezim constiinte,ei o vad drept excese si neoranduiala.Daca se poate,e mai bine sa tacem cu totii,sa nu le mai zicem nimic,ca sa nu-i mai mahnim si,fiecare,doar cu calea lui,sa nu-l intereseze de ratacirea lor,ca ar fi mai bine asa”.Judecati,va rog cele spuse si,daca e cineva cu trezvie,sa traga concluziile de rigoare,ca sa nu vin cu umila mea parere,pentru ca ,eu ma raportez la aceia care nu tin la patutul acela cald,de la oamenii care tin numai la linistea caminului lor nu am vazut modele de marturisire a credintei.Cu iertarea cuvenita.
ApreciazăApreciază
E bine să evităm excesele! E foarte greu să ne adaptăm unui mod de existență potrivit Sfintelor Canoane. Sau e complicată lucrarea celui care vrea să facă din reperele canonice un „cod al bunelor maniere”. Dar, totuși, e nevoie să descoperim firescul vieții!
ApreciazăApreciază
Vă mulțumesc pentru îndrumare și vă cer iertare pentru supărare, dar, eu fiind un netrebnic, un trufaș, vă rog să mă credeți, când îl întâlnesc pe un altul poate și mai rău decât mine, desigur că îl simt, îl văd și îmi repugnă visceral.
Ar fi urmat cursurile a două facultăți în Vest, ambele ne-Ortodoxe și s-a cățărat pe Scaunul pregătit pentru Înaltpreasfinția Sa, Bartolomeu Anania? Ce respect aș putea avea față de un avocat al ecumenismului?
Cred că sunt prea neinstruit spre a înțelege.
Judecata Este La Dumnezeu.
Iertare.
ApreciazăApreciază
Frate Marian e bine sa ne’adaptam’,merita sa accentuez cuvantul,pentru ca daca nu ati fi cum trebuie,ati fi fost considerat o persoana care n-ati gustat din darurile vietii.Daca nu am dreptate,e bine daca gandim asa,pentru ca gura lumii considera ca Dreptatea noastra le-ar parea ca o carpa deja lepadata.Cu iertare cuvenita.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc frumos, dar, mă tem că voi înfunda iadul, fiind atât de rău cum sunt, să mai fiu și duplicitar…
Avem doar o singură moarte, iar viața este cu mult mai greu de trecut.
Poate greșesc.
ApreciazăApreciază
Sfintele canoane,dupa umila,ticaloasa,netrebnica mea parere,daca credeti ca e suficient sa ma exprim asa,pentru unii care vor o educatie buna,pot fi selectate intr-o lucrare ,pe probleme,dupa modelul cartii numita asa:Codul bunelor maniere si sunt sigur ca de acolo ,am putea invata usor cum sa ne comportam,deoarece cunostinte sunt,slava Domnului,peste tot,exemplele de purtare devine marea problema.”Codul” canonic al bunelor maniere,ne lecuieste a mai judeca sfinti cu atata sange rece.De ce?Pentru ca acolo simti pe propria pielicica cat de greu se tine virtutea si cat de cumplit e sa te stii haituit de securitate minut de minut si,pe deasupra sa te si stie lumea ca pe un dezbracat de haina monahala si clericala,uitandu-se toti la tine ca la oaia neagra a ordinii din societate.Pentru cine are mintea pe umeri,acestia sunt fiinte sacre care nu vor fi uitati de noi,cei de jos,romanii.Cu iertare pentru ca sunt roman.
ApreciazăApreciază
Marian,am observat ceva.Nu sunteti decat un invingator.De ce aveti suparare?Ascunzi drama unei vieti de chin,din cate imi dau seama.Cineva nu trebuie sa treaca pe langa Sfintia ta.Daca vrei sa te incurajez.Fii plin de nadejde ca nimeni nu e singur.Toti trecem prin examene la fel ca tine.Toti avem pacate,toti avem neputinte,scaderi,nemultumiri,prigoane,aratari cu degetul.Cand ai o atitudine buna fata de cineva,te apropii de Hristos de fapt.Pseudopatriarhul ma indoiesc sa afle adevarul vreodata.Am o convingere ca Dumnezeu nu va lasa lucrurile asa cu Biserica.De ce sa tineti lucruri bune pt dumneavoastra?Spuneti comunitatii ce trebuie.Intuiesc ca avem de-a face cu un Om de suflet.Intre crestinii nostri sa aveti indrazneala.O sa vina vremea cand o sa ne sprijinim si intre familii cu solidaritate crestina.Acum,e bine,dar cand om da de greu(criza,epidemii si razboi)lumea o sa fie altfel.O sa se evidentieze o solidaritate generala si,atunci,in timpul ororilor razboiului,cam nimeni nu o sa se simta singur.Ca hrana,o vom avea toti hrana la gamela,furnizata de Crucea Rosie(sa se primeasca de la Crucea Rosie rusa,pt ca toata mancarea de la Crucea Rosie americana va fi otravita si vor muri multi,va avea si cipuri in ea).Eu va spun adevarul.
ApreciazăApreciază
Spunea Cuviosul Marturisitor Parinte Justin Parvu:”Nu noi îl apărăm pe Hristos, noi suntem nişte slugi netrebnice. Hristos ne apără pe noi! Cine se poate opune lui Hristos!? Iar vrăjmaşii, prin oprimări, îşi iau toată osînda, şi de la popor, şi de la Dumnezeu. Aceşti oameni nu cred în adevărul lui Hristos, nu cred în canoane, nu cred în martirajul creştin. Se încred în forţa lor materialistă, a funcţiei şi a măririi deşarte, care vor pieri odată cu ei, dar vor rămîne pentru osînda veşnică în faţa lui Dumnezeu şi a unui neam întreg.”
(interviu de Ioan Enache, publicat în revista Credinţa Ortodoxă)
ApreciazăApreciază
„Cum sa nu recunosti sfintenia Tarului Nicolae?Dumnezeule,cat mai rabzi ,sau Te faci partas cu dusmanii ortodoxiei?Cititi acatistul Sf Simeon de la Hilandar,in care scrie ca pana ce nu au disparut ereticii,fizic,nu a domnit pacea in Serbia.Ar mai fi facut treaba regele Serbiei daca ar fi fost ecumenic,de dragul convingerii cu comuniunea cu ereticii?Cum e posibila convingerea in timp a lor?Pana sa-i convingi tv ,te papa ei cu totul.E vai de mamaligile de noi.Nu suntem in drept sa ne pozitionam ,ca ni se spune de la difuzor ca sumtem pacatosi,ca am facut cutare,cutare,pas.Toate sunt adevarate!Pana aici,pana aici!Stop!Ho,na,tzais,diii! Eretic,na,ca nu sunt!Nici de-al Ciubotii,nici de-al lui Staicu-ma-minte!Nu ma-ncuscrez cu toti lingurarii,duca-se pe pustii(si acolo ,in lagare,ca ultima trezire,ii va rasplati stapanii pe ecumenici cu totul).Putine,culege-i ca pe mere,pe schismaticii ukraineni, ca sunt harnici,vrednici la munca in folosul comunitatii in gradina casei tale!”
ApreciazăApreciază
http://www.cuvantul-ortodox.ro/scrisori-inedite-si-proorocesti-ale-sfantului-luca-al-crimeei-cand-biserica-nu-va-mai-fi-prigonita-se-vor-pregati-toate-pentru-imparatia-antihristului/
ApreciazăApreciază