Părintele Cleopa Jurj din Arad, oprit de la slujire pentru întreruperea pomenirii ierarhului ecumenist

jurj-4

La data de 19 februarie, părintele protosinghel Cleopa Jurj din Arad a fost judecat în lipsă de către Consistoriul Eparhial Monahal al Arhiepiscopiei Aradului, fiind acuzat de:

  1. Schismă,
  2. Sacrilegiu
  3. Abateri cu privire la săvârșirea Sfintelor Taine
  4. Provocarea de tulburări, certuri și folosirea unui limbaj necuviincios
  5. Navetism
  6. Neglijarea datoriei de a predica și a catehiza în Biserică
  7. Neascultarea de autorități
  8. Contrazicerea publică a poziției oficiale a Bisericii
  9. Înființarea de paraclise particulare.

Rechizitoriul este de departe cel mai bogat dintre toate rechizitoriile care le-au fost instrumentate preoților mărturisitori împotriva ecumenismului până în acest moment.

În dezbaterile din 19 februarie 2019, Consistoriul Eparhial Monahal Arad a propus ierarhului, care a aprobat propunerea în ședința Permanenței din 28 februarie 2019, sancționarea părintelui Cleopa Jurj cu sancțiunea fără drept de contestare a opririi totale de la slujire pe o perioadă de 3 luni și canonisirea la mănăstirea de metanie de la Hodoș-Bodrog, mănăstire de metanie și a episcopului locului, după cum reiese din datele biografice ale înaltpreasfinției sale.  La sfârșitul perioadei de canonisire urmează să se facă o evaluare a „stării de pocăință” a părintelui Cleopa.

Decizia arhiepiscopală precizează că dacă la data încheierii termenului acordat pentru a “părăsi schisma și neascultarea” și pentru a înceta activitatea la paraclisul înființat în Municipiul Arad, părintele Cleopa nu se va conforma va fi supus procedurilor de caterisire de către arhiepiscopul Timotei Seviciu.

Părintele Cleopa Jurj a încetat pomenirea ierarhului în anul 2016, după sinodul ecumenist din Creta, fiind singurul cleric arădean care a luat atitudine față de sinodul din Creta și față de ecumenism.

După încetarea pomenirii, întrucât nu s-a mai aflat într-un cuget cu viețuitorii din Mănăstirea Gai, care au continuat comuniunea cu ierarhul semnatar în Creta, părintele Cleopa s-a pensionat și s-a retras din mănăstire, după ani de zile de slujire, în care a condus lucrările de restaurare și construcție de biserică (biserica a fost sfințită cu mare fast în 2008, cu prezența a peste 20 de ierarhi și a Patriarhului României). De doi ani și jumătate slujește într-un paraclis improvizat într-un subsol dintr-o fostă zonă industrială a Aradului, numită Indagrara.

Părintele Cleopa consideră că problemele cu episcopia au apărut ca urmare a acțiunilor vicarului eparhial arhimandrit Teofan Mada, de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, care, după spusele părintelui, l-ar fi reclamat că slujește în paraclisul improvizat după întreruperea pomenirii.

Părintele relatează o întâlnire la care a fost chemat de către arhiepiscopul Timotei Seviciu, care i-a prezentat broșura de fidelizare față de sinodul ecumenist din Creta, editată de Patriarhia Română în 2017, și l-a întrebat ce părere are despre aceasta și dacă este de acord cu ce scrie în ea.

La răspunsul negativ al părintelui Cleopa, arhiepiscopul Timotei ar fi spus că nu îl interesează faptul că părintele Cleopa nu îl pomenește la slujbe, dar că îi cere să înceteze propovăduirea împotriva ecumenismului și a sinodului din Creta.

Arhiepiscopul Timotei Seviciu este unul dintre participanții la sinodul ecumenist din Creta, fiind semnatar al documentelor eretice ale acestui minciunosinod.

Din relatările de presă dedicate Înaltpreasfinției Sale aflăm, printre altele, că este doctor în Teologie, că a avut dosar de colaborare cu fosta Securitate, sub numele de Radu Viorel[1], și că a fost, din încredințarea Sfântului Sinod, reprezentant al BOR la multe întruniri ecumeniste, în țări precum Suedia, Finlanda, SUA, Elveția, Franța, Germania[2].

Despre Înaltpreasfinția sa decanul Facultății de Teologie din Arad, pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, spune că: “se integrează în pleiada ierarhilor şi profesorilor de teologie ortodoxă din a doua jumătate a secolului al XX-lea care au contribuit semnificativ la aprofundarea temelor ecumenice şi la intensificarea dialogurilor interconfesionale. Mărturii în acest sens sunt numeroasele conferinţe internaţionale la care participă – Franţa, Suedia, Elveţia, Germania, Statele Unite ale Americii – teza de doctorat cu o temă ce trimite spre exigenţele dialogului ecumenic dar şi spre asumarea hristologiei primului mileniu creştin cu accentul pe hristologia Sfântului Chiril al Alexandriei şi dialogul cu Vechile Biserici Orientale”[3].

În Dicționarul Teologilor Români se consemnează[4] că arhiepiscopul Timotei a făcut studii de specializare la Facultatea de Teologie Protestantă de la Neuchatel, la Institutul Ecumenic de la Bossey și la Facultatea de Teologie de la Fribourg și că are o teză de doctorat despre Doctrina hristologică a Sfântului Chiril al Alexandriei în lumina tendințelor actuale de apropiere dintre Biserica Ortodoxă și vechile Biserici orientale.

În februarie 2004 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria G-“Cultele” “în semn de apreciere deosebită pentru activitatea susținută în domeniul cultelor, pentru spiritul ecumenic și civic dovedit și pentru contribuția avută la întărirea legăturilor interconfesionale, de bună și pașnică conviețuire între toți oamenii”[5].

Despre „spiritul ecumenic și civic dovedit” de Înaltpreasfințitul Timotei aflăm și dintr-o relatare din presa gorjeană, prilejuită de o tragedie minieră în zonă. Vorbind cu acel prilej, arhiepiscopul Timotei s-a referit la “ecumenismul sănătos” și la “frățietatea” ce se realizează prin împreună-slujirea cu ereticii: “Am găsit aici, în această împestriţare de populaţii, deci şi de toate credinţele, un ecumenism sănătos. Şi-acum au fost nu numai credincioşi ortodocşi. Am fost mai înainte la unul dintre minerii decedaţi care este reformat. Familia şi-a exprimat dorinţa ca să facem şi noi slujbă, să fie totul aşa într-o frăţietate”[6].

Implicat în săptămâna anuală de rugăciune cu ereticii în urbea pe care o păstorește, Arhiepiscopul Timotei a participat și anul acesta la rugăciunea comună cu aceștia, în ianuarie 2019, fiind criticat de către poporul aflat în biserică.

Mihai Silviu Chirilă

Note:

[1] https://www.mediafax.ro/social/exclusiv-ips-pimen-sidorovici-pentru-securitate-petru-pentru-die-911095.

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Timotei_Seviciu#Activitatea_didactic%C4%83_%C8%99i_administrativ%C4%83.

[3] https://www.actualitati-arad.ro/ips-timotei-seviciu-arhiepiscop-al-aradului-implineste-80-de-ani/.

[4] http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/TimoteiSeviciu.html.

[5] Decretul președintelui României nr. 39 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural, publicat în Monitorul Oficial nr. 169 din 26 februarie 2004.

[6] http://www.zvj.ro/articole-22845-Preasfin++ia+Sa+dr++Timotei+Seviciu++Episcopul+Aradului+++i+Hunedoarei+++bdquo+Aici++

https://www.marturisireaortodoxa.ro/parintele-cleopa-jurj-din-arad-oprit-de-la-slujire-pentru-intreruperea-pomenirii-ierarhului-ecumenist/

Autor: Preot Claudiu

pr_claudiubuza@yahoo.com

11 gânduri despre „Părintele Cleopa Jurj din Arad, oprit de la slujire pentru întreruperea pomenirii ierarhului ecumenist”

  1. Credinta stramoseasca are inca Marturisitori care lupta impotriva panereziei ecumeniste, boala fatala de care s-au molipsit ierarhii BOR, deveniti din robi ai Domnului Iisus Hristos, slugile stapanilor din umbra, care i-au ingenunchiat si se pare le-au rapit mantuirea, daca prin Harul Domnului, ” veşnică mângâiere şi bună nădejde”, nu-si vor veni in fire.
    Ii dorim Parintelui Cleopa putere, tarie si ani multi de pastorire indelungata in slujba Mantuitorului si a aproapelui. Vrednic este!

    Ierarhii se pare ca s-au perfectionat in lucruri rele, pe care le dijmuiesc in taina, ofenseaza si palmuiesc fara frica pe fratele lor intru Hristos, inventand vini imaginare si condamnand prin incalcarea cu buna stiinta a sfintelor canoane.
    Sf. Apostol Pavel se adreseaza conducătorilor de astazi ai Bisericii, care aud, cunosc, dar nu vor sa plineasca: „Drept aceea, luaţi aminte de voi înşivă şi de toată turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său.”(Fapte 20,28)
    Atat pentru credincioșii din Tesalonic, cat și ai Bisericii ca întreg, Apostolul Neamurilor a proclamat: „Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, Potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu.”..de aceea”.. fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat,” (II Tesaloniceni 2; 3-4,15).

    Apreciază

  2. Comemoram cu dragoste si recunostinta, pe Eroul și marele poet aproape necunoscut al României, Sergiu Mandinescu(3iunie 1926-martie 1964)
    Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca cu dreptii Sai!AMIN
    Sergiu Mandinescu a fost un poet sfințit de durerile și suferințele impuse de regimul comunist la fel ca Valeriu Gafencu. Un Sfant al inchisorilor , plecat la Domnul la 38 de ani , ca urmare a torturilor inimaginabile la care a fost supus in cei 12 ani de temnita grea petrecuti in inchisorile de la Pitești, Jilava, Târgu Ocna, Caransebeș, Aiud, Gherla).
    Chintesența poeziei sale o constituie poemul ”Amin”, care e reprezentativ pentru poezia română contemporană, în care sunt surprinse într-un florilegiu genial întreaga suferință a Martirilor,si Marturisitorilor români din închisorile comuniste:

    AMIN (Reeducare)
    SERGIU MANDINESCU

    De-aş avea o pană de înger
    Şi cerneală de bezne,
    Poate că abia atunci mi-ar fi lesne
    Să mă adun din toate risipirile,
    Să-mi scriu amintirile
    Şi să spun tuturor de ce sânger.

    Era o noapte jefuită de stele…
    La fereastra nădejdii – zăbrele,
    La uşa salvării – lăcate,
    Iar frunţile noastre palide înnoptaseră toate.

    Când, deodată, din mijlocul nostru
    Izbucni, ca o flacără neagră, ura.
    Focul ei a topit într-o clipă
    Gând, suflet, aripă –
    Toate din tot – şi n-a mai rămas decât zgura.

    Baroase cumplite zdrobiră tăcerea
    În cioburi de răcnete mari cât durerea.
    Ţăndări din sufletele noastre au ajuns până la cer.
    Martirii ardeau pe ruguri de ger…

    Atât de cumplite au fost suferinţele,
    Atât de năprasnică urgia,
    Încât în noaptea aceea unii şi-au pierdut minţile,
    Alţii şi-au pierdut veşnicia.

    Într-un târziu toate sufletele zăceau sfărâmate.
    Ah, amintirea asta ca pe o roată mă frânge!
    Pe jos erau risipiţi creiţarii de sânge,
    Plata atâtor păcate.

    Dintre cei care au trecut pe acolo, numai morţii trăiesc.
    Iată, de pildă, eu – umblu, vorbesc,
    Asemenea lui, aşijderea ţie,
    Dar viaţa mea nu-i, nu-i, prietene, decât o moarte vie.

    Ah, Doamne, iată-mă aici, la ceasul comorilor,
    Îmbrăţişându-mi lespedea de patimi şi chin.
    Aştept îngerul zorilor,
    Aştept Învierea,
    În numele Tatălui şi-al Fiului, şi-al Sfântului Duh, Amin!

    Pitesti, decembrie 1949

    Apreciat de 1 persoană

  3. Mai nou la marșul ereziilor chipurile îi zice ,, marșul pt viață”, despre ce este vorba, în o serie de localități din Ardeal sa mărșăluit împreună cu sectarii și ereticii de tot soiul chipurile că au mărșăluit pt viața, dar de fapt ei au profitat de astfel de ocazie
    O alta știre cu surle și trâmbițe pe trinitas tv, lansare de carte ,,marele și sfânt sinod” din Creta unde va fi disponibila și în librării

    Apreciază

  4. Slava lui Dumnezeu pentru astfel de slujitori si Maica Domnului sa-l intareasca si ajute in apararea
    Adevarului Dumnezeesc.Va suntem alaturi cu sufletul parinte.
    Si pentru ca astazi este una dintre sarbatorile Sfintei Fecioare Maria sa-I aducem si Ei inchinare:

    Binecuvantam Iubirea ca pe darul cel mai sfant
    si , cautand cine-a avut-o mai inalt pe-acest pamant,
    o gasim numai in tine ,stralucind cel mai frumos,
    fericita si curata, Maica Domnului Hristos.

    Binecuvantam rabdarea si smerenia, mereu,
    si cautam cine le are mai profund spre Dumnezeu,
    dar nu le gasim la nimeni dintre cati pe lume sunt
    cum le-ai avut tu, Fecioara, Maica Domnului Preasfant.

    Binecuvantam frumsetea inimii cu nobil simt
    si-o cautam pe lumea asta la toti cei ce-i stim mai sfinti,
    dar nu mai gasim la nimeni, din tot neamul omenesc,
    cum a fost in al tau suflet,Maica Mirelui Ceresc.

    Binecuvantam pe Tatal, si pe Fiul Cel Slavit,
    si pe Duhul Sfant, ca astfel te-a naltata si te-a sfintit…
    Si-nchinandu-ne naintea Tainicului Plan Divin,
    te cinstim, Preafericita, Maica lui Hristos ! Amin.

    Traian Dorz

    Si pentru toate femeile crestine o urare:

    Cand spui Femeie ai spus Mama, ai spus Sotia , Fiica, Nora
    si-ai spus fiinta cea mai scumpa si mai iubita tuturora
    si-ai spus Iubirea si Caldura si Frumusetea, – fara care
    ar fi-un pustiu si-ar fi-o durere si-ar fi-o tristete tot, – sub soare.

    Ce gol si ce singuratate ere in cele sase zile
    cand nu era in Rai Femeie,- pe toate luminandu-i-le,
    iar cand a fost facuta – dulce, ca dintr-un vis, ca dintr-o rana
    ce minunata intregire le-a dat fiinta-i diafana.

    E-adevarat ca prin Femeie a mai venit si intristarea,
    dar fara ea n-ar fi viata si n-ar fi binecuvantare,
    n-ar fi cantarea, nici sarutul, nici dor nici lacrima sub stele
    si ce-ar fi lumea fara acestea si ce-ar fi viata fara ele?

    Sa-L binecuvintezi pe Domnul si multumeste-I ca-a facut-o
    iar fata mamei si-a sotiei adie-o dulce si sarut-o,
    pe fruntea sorei si-a fetitei fa semnul binecuvantarii
    cu mangaierea cea mai sfanta a bucuriei si-a cantarii.

    N-o intristati, – ci mangaiati-o si ajutati-o cu iubire
    sa-si duca sarcina si crucea frumos si ea spre mantuire
    caci cand ea plange toate, toate sunt chinuite si-ntristate
    iar cand zambeste ea, – ce cantec si ce lumina vine-n toate.

    …Fii binacuvantata dulce si scumpa mama si sotie
    si sora si fetita noastra, – fiti fericite pe vecie
    cu lacrimi sarutam obrajii si ochii vostri-n sarbatoare
    si-ntreaga dragoste ne-o punem pe-al vostru suflet , – ca o floare.

    Traian Dorz

    Apreciat de 1 persoană

  5. Cei care au intinat Neprihanita Ortodoxie, prezenti la slujba cu catolicii la Torino, in 2010, IPS IOSIF al Europei Occidentale, PS SILUAN al Italiei, PS TIMOTEI al Spaniei si PS MACARIE al Europei de nord, smintind intreaga pleroma ortodoxa, si-au continuat ascensiunea ecumenista, pana in vremurile de astazi, cand vom asista la primirea Papei , ca episcop al lui Hristos, in catedrala care s-a dorit a fi a mantuirii neamului romanesc. Este o blasfemie in vazul intregii lumii ortodoxe, facuta fara frica de Dumnezeu, pasul ultim inaintea potirului comun cu greco-catolicii.
    „Nimeni să nu înşele prin minciună obştea frăţească, nimeni să nu strice adevărul credinţei printr-o vicleană vânzare!” († Sf Cyprian-Episcopul Cartaginei)
    Nesocotind canoanele, Sfanta Traditie si Invataturile Sfintilor Parinti, acesti vanzatori ai Sfintei Ortodoxii, conduc la moarte duhovniceasca in iadul vesnic, pe toti cei care ii asculta cu smerenie, si nu vor sa auda glasul constiintei lor.

    Apreciază

  6. „Nouă nu ne trebuie îndreptări „pe ici pe colo prin părțile esențiale”. Nu ne trebuie nici o reformă! Biserica trebuie să lucreze și să grăiască din înaltul amvonului cuvântul cel viu, cuvântul dătător de viață, despre care Mântuitorul a spus: „Cerul și pământul vor trece, dar cuvântul Meu nu va trece”. Biserica Ortodoxă, mai mult ca oricare alta, ține acest adevăr al său: Cuvântul dătător de viață, Hristosul cel viu. Numai prin atingerea sufletului omenesc viu cu alt suflet omenesc viu se poate aprinde viața. Slova omoară. Cărturarii devin farisei maniaci asemeni sărmanei cămile, cu munți de himere în cocoașă. Nu ne trebuie nici o reparație savantă pe dinafară. Timpul nu poate ruina adevărul lui Hristos. Ortodoxia nu se poate schimba. Se poate ca noi să devenim ortodocși cu adevărat, dar ne trebuie o preoție purtătoare a Cuvântului viu, o preoție care să trăiască și să creadă în puterea veșnică, renăscătoare a Sfintei Liturghii și a predicii, prin care să se dea viață nouă, viață veșnică mulțimii de agonici ai veacului acestuia. Nu ne trebuiesc seminare și facultăți teologice în care se predă un amestec ciudat de câteva crâmpeie de program laic cu câteva alte rămășițe furate și îmbinate ba de la catolici, ba de la protestanți, și care se numește înțelegerea modernă a ortodoxiei. Tagma celor care se învrednicesc a fi urmașii întăriți ai apostolilor nu trebuie să uite că Ortodoxia strămoșilor noștri s-a născut în staul, pe cruce, în catacombe și pe ruguri. În chivotul Tradiției noastre găsim cartea fantastică scrisă cu sângele martirilor, viețile sfinților mucenici. Biserica să învieze, iar Tradiția noastră ortodoxă va fi iar pâinea noastră cea spre ființă și nu vom mai gândi cu teamă la plinătatea cărărilor neamului nostru.”
    Este un fragment dintr-un articol publicat de viitorul Ieroschimonah Daniil de la Rarau, Sfant Mucenic al temnitelor comuniste, ucis in temnita Aiudului. Trupul Cuviosului Părinte Daniil, sfințit de harul Duhului Sfânt și de răbdarea și rugăciunea lui în suferință, a fost,(ca și al multora dintre Sfinții închisorilor), aruncat și acoperit cu gunoaie și pământ în Râpa Robilor.
    În alt articol el spunea:

    „Nouă altceva ne trebuie: să ne trezim! Dragostea de moşie, de neam şi lege, nu are nici o legătură cu abstracţiile veacului al XVIII-lea apusean. Trebuie să ne înfăptuim pe noi înşine, ca neam. Ne trebuie să înfăptuim o unitate vie şi românească, a sufletelor, care să ne fie izvor de faptă adevărată, generos creatoare. Ce însemnează unitate vie? Lucru rar aci, pentru noi cei ai ţării acesteia, stăpâniţi de un individualism barbar şi anarhic. Să nu uităm că la acest ceas problema socială se ridică ameninţătoare şi că, dacă ea nu-şi află o dezlegare, fiinţa noastră ca neam e ameninţată să piară. Fiecare simte nelămurit că întovărăşirea, asocierea, sobornicirea, făcută cu înţelepciune, e condiţia oricărui mers mai departe – social – şi că de această parte se află soluţia. O unitate vie e sforţarea unui mănunchi de oameni complecţi, adică în stare de a se întovărăşi cu semenii lor în credinţă. Credinţa noastră este să înfăptuim „Țara slobodă şi duhovnicească”.

    Credinţa aceasta a noastră e chezăşia viitorului, în ciuda politicianismului care ne sfâşie. Slujirea patriei cere, însă, răbdare, jertfă şi îndrăzneală spirituală. Spunem tare că numai învăţând şi râvnind „zelul apostolilor, jertfa mucenicilor şi simplitatea călugărilor” vom birui. Poate să zică cineva nu?”

    Apreciază

  7. In tot acest timp, preotii BOR din diaspora isi continua nestingheriti actiunile de sorginte ecumenista, indepartandu-se tot mai mult, ei si turmele de credinciosi pe care le pastoresc, de invatamintele Sfintilor Parinti, de Sfintele Canoane, propovaduind o invatatura straina Ortodoxiei.
    “*Căci ce înseamnă … a urma lui Hristos? Înseamnă a cerceta şi a-ţi însuşi învăţătura Evangheliei, a avea Evanghelia ca singur îndreptar al lucrării minţii, al lucrării inimii, al lucrării trupului, înseamnă a-ţi lua felul de a gândi din Evanghelie, a-ţi rândui simţirile inimii potrivit Evangheliei şi a sluji drept chip viu al Evangheliei prin toate faptele, prin toate mişcările tainice şi vădite… Cel ce a intrat în supunerea faţă de Dumnezeu unită cu deplină lepădare de sine, care şi-a luat crucea sa, a recunoscut şi a mărturisit această cruce ca fiind a sa.” (Sf. Ignatie Briancianinov)

    Iata ce gasim pe sit-ul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Germaniei, Europei Centrale si de Nord:
    In sala parohială a Bisericii „Sf. Ap. Andrei”din Viena s-a desfasurat recent conferința despre Europa, patrie și migrație,susţinută de Prof. Univ. Dr. Regina Polak, de la Facultatea de Teologie Catolică (Universitatea din Viena). la care au participat Mag. Herwig Sturm, Biserica Luterană din Austria şi Bernhard Heitz din Biserica Vechi-catolică, si alte asemenea personalitati romane si vieneze, urmata de o agapa unde s-a continuat dialogul fratesc condus de Preotul ” ortodox „, Nicolae Dura.
    In perioada Postului Mare, „la invitația părintelui Mircea Deac, preot paroh al parohiei “Sfântul Bartolomeu” din Frankfurt, cu binecuvântarea PS Părinte Sofian Brașoveanul, în perioada 29-31 martie 2019, tinerii vor face o excursie la Frankfurt, pentru a vizita frumosul oraș plin de cultură, muzee şi obiective turistice. Totodată, excursia este prilejuită și de pelerinajul de la Limburg, care se organizează an de an în duminica Sfintei Cruci. O parte importantă din Sfânta Cruce a fost adusă aici de la Ierusalim în secolul al XIII-lea și se află până astăzi în proprietatea Muzeului Episcopiei Catolice din Limburg. Episcopia Catolică de Limburg pune la dispoziţia comunităților ortodoxe, în fiecare an, Catedrala Episcopală și Sfânta Cruce, pentru acest eveniment.”
    Cu prilejul hramului Parohiei „Buna Vestire” din Dresda, ÎPS Serafim s-a întâlnit cu reprezentanți ai Bisericii Evanghelice locale, pentru a discuta despre posibila achiziție a unui lăcaș de slujire propriu.
    Tot in luna martie la invitația Guvernului Landului Salzburg, Arhiepiscopul Bisericii Romano – Catolice din localitate Dr. Franz Lackner, Superintendentul Bisericii Evanghelice Mag. Olivier Dantine și Preotul ortodox român Dr. Dumitru Viezuianu au oficiat o slujbă în cadrul căreia au binecuvâtat și sfințit Sala Parlamentului Landului Salzburg.
    A amortit, a inghetat de tot constiinta voastra de Cinstiti si Prea Cucernici Pastori?
    Va intreaba mustrator, Sf.Nicolae Velimirovici, va ruşinaţi de Domnul cel măreţ înaintea neamului desfrânat şi păcătos? Atunci, cine se ruşinează de Domnul Hristos, Mirele sufletului omului, înaintea unui asemenea neam adulter, este întocmai ca mirele care se ruşinează de mireasa sa înaintea oamenilor desfrânaţi.
    Cine se ruşinează de “cuvintele Mele” înseamnă: cine pune la îndoială Evanghelia ori nu primeşte învăţătura Mea, sau cine răsuceşte cuvintele Mele şi, prin erezie, aduce neodihnă şi vrajbă printre credincioşi, sau cine este înfumurat în faţa descoperirii şi învăţăturii Mele, înlocuindu-le cu alte teorii personale, sau cine se ascunde dinadins şi păstrează tăcerea despre cuvintele Mele, înaintea tăriei mari şi puternice a acestei lumi, se va ruşina de Mine şi se va înfricoşa pentru el.

    Apreciază

  8. Masuri extraordinare de securitate, luate cu ocazia venirii ereticului papa Francisc in Romania, intrucat acesta „se poate opri oricând să atingă, să ia în brațe și să mângăie” oamenii, care au primit pentru asta un cod de bare, cu două luni înainte de vizita sa.
    Sunt asteptati 20.000 de pelerini la Bucuresti, la Iasi 20.000, la Blaj 20.000, la Sumuleu Harghita – peste 300.000 de pelerini.

    Apreciază

  9. Sfantul Serafim de Viritsa , este unul dintre sfintii rusi cei mai iubiti, vazatori cu duhul si facatori de minuni, din secolul trecut (1866-1949), pe care Biserica il cinsteste in ziua de 21 martie/3 aprilie. El a primit pentru dragostea sa față de semeni, de la Domnul, o adâncă înțelepciune duhovnicească, darul de a vindeca sufletele bolnave, darul înainte vederii și al profeției. Acest mare stareț a împlinit cuvintele ocrotitorului său spiritual, Sfântul Serafim de Sarov, care învăța astfel: „Dobândește pacea și mii de oameni în jurul tău se vor mântui.”

    Medicamente duhovnicesti de la Sfantul Serafim de Viritsa

    “*Cand i se plangeau parintelui Serafim de clevetiri, el spunea: ”Lasati sa se vorbeasca despre noi, iar noi sa ne straduim sa facem bine.”.
    Nu o data repeta staretul cat ii este de trebuincioasa crestinului rugaciunea pentru vrajmasi. Iata cuvintele lui:”Numaidecat sa te rogi pentru vrajmasi, caci daca nu te rogi e ca si cum ai turna gaz pe foc si flacara se mareste din ce in ce mai mult. Totdeauna si pentru toate, chiar si pentru necazuri, multumeste-I Domnului si Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu.” .
    “Macar o data in viata trebuie sa aprindem o lumanare pentru cei pe care noi i-am jignit, i-am inselat, le-am furat ceva sau nu le-am intors datoriile”.
    „Cand cineva era vreodata grav bolnav, staretul il sfatuia sa ia cate o lingura de apa sfintita din ora in ora. Spunea ca nu sunt medicamente mai puternice ca apa si uleiul sfintit“.
    “Cat de des ne imbolnavim numai din aceea ca nu ne rugam inainte de masa si nu chemam binecuvantarea lui Dumnezeu asupra mancarii. Inainte, oamenii faceau toate cu rugaciunea pe buze: cand arau se rugau, de asemenea si semanatul si secerisul granelor il faceau tot cu rugaciune. Acum noi nu mai cunoastem ce fel de oameni au pregatit ceea ce noi mancam, fiindca de multe ori alimentele sunt pregatite cu cuvinte de hula, cu batjocura si blasfemie. De aceea neaparat trebuie sa stropim cu aghiasma de la Boboteaza deoarece ea sfinteste totul si se poate manca ceea ce am pregatit fara sa ne tulburam. Tot ceea ce mancam noi este darul lui Dumnezeu pentru noi, oamenii; prin mancarea pe care o mancam, toata natura si lumea ingereasca slujeste omului. Pentru aceasta, inainte de masa trebuie sa ne rugam in mod deosebit (…) Nu in zadar noi spunem: . Si cu adevarat ingerii sunt cu noi la masa cand noi mancam din mancare cu rugaciune si multumire“.
    “Nici o picatura din lacrimile mamei nu piere in zadar! Rugaciunea mamei are mare putere“.
    “Rugaciunea ingradeste si respinge cumplitele indemnuri ale puterii intunecate. Si mai cu deosebire este puternica rugaciunea celor apropiati. Rugaciunea mamei, rugaciunea prietenului – ea are o mare putere”.

    *Alexandru Trofimov, “Sfantul Serafim de Virita. Patericul Viritei“, Editura Biserica Ortodoxa, Galati, 2003

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s