Căsătoriile mixte surpă Biserica lui Hristos din interior

lup

„Căci cuvântul lui Dumnezeu, prin firea lui, nu se poate lega şi puterea nicidecum nu a fost dată ierarhilor ca să poată face vreo călcare de canon, ci numai ca să urmeze cele dogmatisite şi să calce pe urmele celor care le-au primit înaintea lor … Însă, precum se pare, zidindu-şi casa lor pe locuri putrede, când erezia a lovit asupra lor ca o furtună, au căzut cu cădere preacumplită, numind iarăşi iconomie lepădarea adevărului… Şi cei mai mulţi sunt gata spre împărtăşirea cu răul, căutând în nevoi să afle oarecare dezvinovăţire prin care, fără necaz şi supărare, să ducă lupta pentru dreapta credinţă. Au avut părtăşie [cu ereticii] pe baza tăgăduirii lui Hristos, a Născătoarei de Dumnezeu, a tuturor Sfinţilor”.*

Din cele spuse de dumnezeiescul Părinte Theodor Studitul, nu poate fi folosită iconomia în legătură cu Sfintele Canoane, aşa cum au făcut şi fac în continuare pseudoierarhii BOR, mult înainte şi după ereticescul sinod cretan. S-au lepădat de Adevăr, minţind cler şi popor, care nu poate după cum se vede să-şi găsească dezvinovăţire în niciun fel, acceptând răul drept bine. Devierea de la canonul 72 are, de asemenea, foarte grave urmări eclesiologice, de neacceptat, din moment ce amestecă eclesiologic împreună „oaia” şi „lupul” și „partea” lui Hristos cu „moștenirea” păcătoșilor. În temeiul Canonului 10 Laodiceea, ,,nu se cuvine ca cei ce sunt ai Bisericii – adică creştinii ortodocşi, să împreune, din indiferenţă, pe fiii lor cu ereticii prin legătura căsătoriei”. Potrivit interpretării dată de unii canoniști ortodocşi, canonul respectiv interzice căsătoria unui creştin ortodox cu orice persoană aflată sub anatema Bisericii Ortodoxe, a cărei erezie a fost deci anatematizată. (Can. 1 II Ec.; 1 Sf. Vasile cel Mare ; 45 Apost.) Căsătoria mixtă surpă Biserica din interior, căci deschide poarta rugăciunilor în comun, deschide poarta întrebuințării falsei iconomii și pentru administrarea restului tainelor celor neortodocși.

Astfel, prin căsătoriile mixte:

1. Se acceptă botezul ereticilor, şi se aplică doar Mirungerea, prin urmare se legalizează rugăciunea în comun cu ereticii, întrucât acesta nu a fost botezat ortodox (a considera valid „botezul”ereticilor, înseamnă a considera valide toate ,,tainele’’ lor.)

2. Căsătoria mixtă fiind lovită de nulitate, cei doi parteneri vor trăi în desfrânare sub iluzia unei binecuvântări date de către Biserică.

3. Ea lipsește pe partenerul ortodox de posibilitatea unirii cu Hristos în Sfânta Taină a Euharistiei, iar fără aceasta cine va putea sta împotriva vrăjmașului mântuirii neamului omenesc?

4. Căsătoria mixtă lucrează implicit la disoluția familiei, și astfel a societății, alături de atacurile generalizate în lumea actuală împotriva familiei, prin faptul că este lipsită de binecuvântarea lui Dumnezeu, iar ceea ce este lipsit de această binecuvântare, nu poate dăinui, nici nu poate spori în bine.

5. Copiii dintr-o căsătorie mixtă vor suferi de grave confuzii de credință, relativism dogmatic.

6. Căsătoria mixtă introduce o rupere între Bisericile locale, în funcție de acceptarea sau neacceptarea acestei false iconomii.

7. Se anulează scopul căsătoriei care este mântuirea în Hristos a celor doi soți, prin introducerea ecumenismului în familie.

Sinodul BOR va continua nestingherit aceste lucrări vătămătoare, cu acordul clerului laic şi monahal, în acceptul pleromei tăcute şi supuse, ignorând cu desăvârşire, precum mai – marii lor, Sfintele Canoane, învăţăturile Sfinţilor Părinţi, însăşi Evanghelia, spre pierderea mântuirii. „Dacă se va da deoparte”, zice, „nu va binevoi sufletul Meu întru el”(Avac. 2, 4). Şi iarăşi, Apostolul zice: „Noi nu suntem ai dării deoparte spre pierzanie, ci ai credinţei spre dobândirea sufletului” (Evr. 10, 39). Amin.

Dr. Gabriela Naghi

*Dreapta credinţă în scrierile Sfinţilor Părinţi/ Sf. Theodor Studitul, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Amfilohie; trad. din limba greacă veche de pr. Marcel Hancheş, Bucureşti, Ed. Sofia, 2006, vol. I

Legiferarea căsătoriilor mixte după pseudosinodul din Creta

Motto: “Numai în Adevăr e unitate; dacă nu e Adevăr nu e unitate. HRISTOS ESTE ORTODOX” (Sfântul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc 1914-2011)[1]

altar-biserica-ursuline-porumbei-catolic

Ortodoxia a fost dintotdeauna contestată și prigonită de cei care nu au primit-o de-a lungul istoriei Revelației. Și neprimind-o, aceștia și-au făcut prin atacarea ei, un scut de apărare în fața propriilor conștiințe murdărite în urma căderii lor chiar din Adevăr, din Biserica lui Hristos.

Cămașa lui Hristos este din nou profanată, de această dată la nivel global, prin erezia mult premeditată numită ecumenism.

Iconomia lui Dumnezeu nu s-a întrerupt de când această pan-erezie a fost activată în mod discret de la înființarea CMB-ului până la momentul iunie 2016, Creta. Aceeași iconomie lucrează și azi, cu dragoste desăvârșită asupra oilor cuvântătoare cu cuget ortodox, ce sunt așteptate a se întoarce în staul, din nou. Dumnezeu a lăsat iconomia în viața omului, pentru a-i fi mai ușor să distingă existența acriviei, în relația Dumnezeu-om, din punct de vedere eshatologic.

Delegația BOR condusă de pseudo-patriarhul Daniel, care s-a deplasat și a semnat cu ambele mâini, documentele eretice de la Kolymbari, susține în continuare că așa zisul sinod “nu aduce dogme noi, nici canoane noi și că documentele [semnate] sunt mai mult de ordin pastoral-misionar….. că nu se schimbă nici doctrina, nici disciplina Bisericii, nici cea canonică”[2].

Dacă ne ghidăm după îndemnul înregistrat video în august 2016 al pseudo-mitropolitului Moldovei și Bucovinei Teofan, prin care ne spunea să “urmărim care vor fi consecințele acestor lucruri”[3], constatăm că receptarea pliromei nu a fost așteptată, ajungându-se la aplicarea brutală și abuzivă a îndepărtării preoților care au întrerupt pomenirea canonic și patristic din întreaga țară, cu scopul înăbușirii oricărei încercări de trezire a conștiințelor adormite din rândul credincioșilor ortodocși.

Consecințele se văd din plin, prin caterisirea abuzivă și nefondată canonic a preoților mărturisitori care merg pe linia echilibrată a Sfinților Părinți, în contextul apărării Bisericii lui Hristos Cea Una, în fața tăvălugului ereziei ecumenismului bine finanțat și instrumentat pe întreg pământul.

Tăvălugul înrobirii sufletelor sub umbrela “tolerantă” a ecumenismului, parcă a prins și mai mult curaj, de la vizita prozelitistă a ereticului Papă în România, mai 2019.

Descoperim noi efecte păgubitoare Ortodoxiei pentru sufletul românilor, prin emiterea de noi tipizate de cereri standard ale unor Episcopii ortodoxe din țară, necesare pentru obținerea binecuvântării arhierești privind oficierea cununiei mixte, sau în situația cununiei între două persoane, între care există un grad de rudenie.

În articolul II din documentul 5 cretan “Sfânta Taină a Cununiei și impedimentele la aceasta”, căsătoriile mixte au fost aprobate, aplicându-se în mod abuziv și necanonic regula iconomiei în Biserică.

După cum, nu demult și în facultățile de profil ortodox deja se predă, perspectiva receptării Sfintelor Canoane ale Bisericii cea Una în mod relativ, ca fiind învechite, ușor și chiar necesar de a fi adaptate globalismului de azi, nu este de mirare că în cazul căsătoriilor mixte se face rabat de la caracterul acrivic al canonului 72 Quinisext (691).

În lucrarea despre Canoanele Bisericii Ortodoxe a Arhid. Prof. Dr. Ioan. N. Floca din 2005 cât și în lucrarea similară a Dr. Nicodim Milas din 1931 se prezintă imposibilitatea binecuvântării cununiei dintre un bărbat creștin ortodox și o femeie eretică (eterodoxă, sau de altă religie) și viceversa, aplicându-se canonul 72 Quinisext. Căsătoria oficiată în aceste condiții este considerată ca fiind nulă, “și însoțirea nelegiuită [trebuie dezlegată]; căci nu trebuie a se uni cele neamestecate, nici să se împreune oaia cu lupul, nici starea păcătoșilor cu părtașii lui Hristos”[4]. În cazul încălcării acestui canon, s-a hotărât afurisirea aceluia dispus să încalce textul canonic.

Așadar există, în prezent, deja lista de acte necesare pentru căsătoria mixtă, emisă de către Episcopia Ortodoxă a Oradei, în care tinerii vizați pentru căsătorie, pot solicita dispensă către Preasfințitul Episcop, privind dorința fiecăruia, de a rămâne în religia lui.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/wp-content/uploads/2019/07/img-6270736511.pdf

În mod sfidător la adresa Sfinților Părinți cât și în mod implicit la adresa Duhului Sfânt, se încurajează încălcarea Canoanelor Sfinte, păgubind lucrarea de mântuire a sufletelor celor înșelați de a o asemenea iconomie care desparte pe om de Dumnezeu, primul fiind de cele mai multe ori aflat în necunoștință de cauză.

Similar găsim aceeași deschidere ecumenistă și în Episcopia Sălajului:

https://www.marturisireaortodoxa.ro/wp-content/uploads/2019/07/Cerere-dispensa-casatorie-mixta-Ep-Salajului-11.pdf

În aceeași înșelare se situează și cei care solicită binecuvântarea arhierească în vederea căsătoriei dintre două persoane între care există grad de rudenie, precum observăm din tipizatul emis de către Episcopia Sălajului.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/wp-content/uploads/2019/07/Cerere-dispensa-grade-de-rudenie.pdf

În Canonul 54 de la Sinodul Trulan (Quinisext, 692) sau Sinodul V- VI  Ecumenic de la Constantantinopol (691-692), se prezintă interzicerea căsătoriei în condițiile de rudenie de sânge și de cuscrie, enumerându-se câteva cazuri concrete,“și anume până la gradul  IV al rudeniei de sânge și de cuscrie ”[5].

Limitele gradelor de rudenie în acest caz, nu au rămas cele din canon, ci s-au extins la înrudirea de sânge până la gradul VII inclusiv și în cazul cuscriei până chiar la gradul V- VI sau chiar și VII.[6]

Canonul 87 al Sfântului Vasile cel Mare include situația în care un bărbat văduv dorește să se căsătorească cu sora soției sale defuncte. În canon, Sfântul atrage atenția lui Diodor din Tars, cu o remarcabilă și smerită exprimare privind greșeala acordării de binecuvântare unui credincios văduv, care dorea o astfel de căsătorie. Sfântul se folosește de textele Sfintei Scripturi pentru a-și argumenta poziția de indignare și dorința de îndreptare a lucrurilor, interzicând o astfel de binecuvântare.

Cu toate acestea, relativismul privind interpretarea canoanelor de către cei din conducerea BOR a devenit lege bună de urmat, lege nescrisă și nefondată canonic și scripturistic, care sprijină aplicarea vădită a hotărârilor eretice de la Creta-2016.

Toate aceste inovații canonice, dogmatice și de cult aduc la zi agendă BOR de a-și respecta angajamentul, în calitate de membră CMB din 1961, de a implementa ecumenismul în inima Ortodoxiei românești de sorginte Apostolică, scopul final fiind unirea cu papistașii, lent dar sigur.

Aceste evidente derapaje oficiale au prețul lor, pe care poporul român va fi obligat să îl plătească ori cu lacrimi de pocăință, atrăgând mila Domnului în al XII-lea ceas al istoriei Revelației în acest spațiu danubiano-pontic, fie prin atragerea “mâniei lui Dumnezeu peste fiii neascultării”[7].

Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Preasfintei Stăpâne Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor Sfinților să fie milostiv, prelungind timpul de pocăință pentru poporul nostru românesc!

Slavă lui Dumnezeu pentru toate,

Valentin Bucur,

30.06.2019

[1] Arhid. Prof. Dr. Ioan. N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe Romane pag151  (Sibiu, 2005).

[2] Arhid. Prof. Dr. Ioan. N. Floca Canoanele BO pag 152.

[3] Biblia sau Sfînta Scriptură (Col. 3-5,6).

[4] Dr. Nicodim Milas, Canoanele Bisericii Ortodoxe Romane pag 446 (Tip Diecezana Arad, 1931).

[5] Arhim. Arsenie Papacioc, Singur ortodoxia (Bucureşti: Sophia, 2008).

[6] Interviul oferit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel televiziunii publice TVR 26.12.2017 (https://www.youtube.com/watch?v=n93iGN-ZIJQ).

[7] IPS Teofan Savu considerat ca Arie de catre credinciosii din Moldova (https://www.youtube.com/watch?v=RidBoiVkco4).