Vaticanul și Fanarul pregătesc un Sinod Ecumenic. Să fie „al optulea”, cel profețit de Sfântul Kuksa al Odesei?

 

Papa-Patriarhul (1).jpg

,,Nu peste mult timp va avea loc Sinodul Ecumenic, numit “sfânt”. Însă acest Sinod nu va fi cel de-al optulea, fiind o adunătură de necredincioși. În cadrul lui toate credințele se vor uni în una. Posturile vor fi anulate, călugăria anulată, călugărilor și episcopilor li se va permite să se căsătorească, iar preoților, să se recăsătorească. Noi însă nu trebuie să acceptăm aceste schimbări. Stilul nou va fi introdus în toată Biserica Universală” (Sfântul Kuksa al Odesei).

Vaticanul speră să aibă loc „Sinodul Creștin Ecumenic” și va căuta o modalitate de a-l conduce, a declarat nunțiu apostolic în Rusia.

Pe 9 decembrie 2019, nunțiul apostolic din Federația Rusă, Arhiepiscopul Celestino Migliore, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă a RIA Novosti la Moscova, că va avea loc în curând Sinodul Ecumenic și Vaticanul ar căuta o modalitate de a-l conduce.

„Sperăm că va avea loc în curând Sinodul Ecumenic, dar cineva ar trebui să îl convoace. Ar trebui găsită persoana potrivită care să îl convoace”, a menționat nunțiul papal, întrebat fiind de către jurnaliști, dacă este posibilă convocarea unui nou Sinod Ecumenic în condițiile actuale moderne, cu participarea reprezentanților tuturor „credințelor” Creștine.

„În viitor vom găsi o modalitate de a convoca Sinodul Ecumenic, vom găsi o formulă potrivită pentru a putea să ne reunim”, a adăugat nunțiul apostolic.

Cu puțin timp în urmă, posibilitatea organizării unui nou Sinod Ecumenic a fost discutată de către Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului și Papa Francisc. Cele două personalități au discutat și despre data posibilă a organizării sale – 2025, la aniversarea Primului Sinod Ecumenic din anul 325. În luna martie a acestui an, la o conferință de la Moscova, a fost prezentat un raport prin care s-a afirmat faptul că Constantinopolul și Roma ar fi fost deja de acord cu gestionarea comună a jurisdicției, care va fi pusă în aplicare într-un mod deschis, după Sinodul de Unificare Ecumenică.

După cum a raportat UJO, patriarhul Bartolomeu a declarat că dialogul cu Vaticanul este una dintre prioritățile Patriarhiei Constantinopolului.

9 decembrie, 2019

Papal nuncio: Vatican looks forward to the Ecumenical Council

Traducere Dr. Gabriela Naghi

Vaticanul și Fanarul pregătesc un Sinod Ecumenic

 

Autor: Preot Claudiu

pr_claudiubuza@yahoo.com

29 de gânduri despre „Vaticanul și Fanarul pregătesc un Sinod Ecumenic. Să fie „al optulea”, cel profețit de Sfântul Kuksa al Odesei?”

  1. În ziua de 7 decembrie, când Biserica Ortodoxă Română o prăznuieşte pe Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş, comunitatea ortodoxă românească din Parohia „Sfântul Teodosie de la Brazi” i-a bucurat pe membrii comunităţii-gazdă din Parohia catolică „St. Wiho” din oraşul Osnabrück cu un concert tradiţional de colinde.
    În cuvântul său de mulțumire, Părintele paroh, Bogdan Ionel Ilie, i-a mulţumit părintelui catolic, membrilor consiliului parohial, dar şi întregii comunităţi catolice pentru dragostea, încrederea şi ospitalitatea pe care au arătat-o faţă de comunitatea noastră ortodoxă .” Închei cu mulţumiri din suflet pentru părintele Baumgart, părintele Pliesch, domnul Klein, tuturor celor din consiliul bisericii, tuturor celor din comunitatea St. Wiho şi nu în ultimul rând episcopului Franz-Josef Bode”.
    Astfel, se formează de mici, ecumeniştii de mâine, la şcoala înfrăţirii catolico-ortodoxe, cei care vor continua programul implementat de ereticul Francisc şi iubitul său frate, Pseudopatriarhul Bartolomeu, sub atenta îndrumare şi coordonare a consiliului de agitaţie şi propagandă al sinodului BOR.
    O acţiune concentrată pe termen lung, sub conducerea aceluiaşi (doar pentru un timp) Patriarh Daniel, rod al gândirii sale magistrale care străbate ca un fir roşu, activitatea profund ecumenistă, dedicată unirii Bisericii Ortodoxe cu denominaţiunea catolică, în viitorul apropiat!
    Dacă nu cumva intervin greco-catolicii mai repede de anul 2025, cu Mitropolitul lor şi al BOR, Sofronie, acum mari poftitori de unire, sub stindardul noii religii mondiale.

    Locaşurile papistaşe de rugăciune vor fi şi ale noastre, căci nu-i aşa, ce-i al tău e şi al meu- fraţi suntem-(desigur cu taxele de rigoare, pe care le plătesc din buzunarele lor, naivii şi prostiţii din pleromă, împreună cu salariaţii simbriaşi ai BOR). Oricum clădirile de rugăciune papistaşe sunt goale(totuşi încălzite şi spaţioase).
    În acest timp, în ţară, creştinii din Schit Orăşeni, împreună cu Cinstitul Părinte Ioan Ungureanu, tremură în frigul iernii, nădăjduind în marea si bogata Milă a Celui Atotputernic, ca măcar Lumină să fie şi clopotul să bată, vestind tuturor, bucuria începerii Liturghiei, vremea de furtună ori primejdie, precum şi adormirea în Domnul, a unui binecredincios din comunitatea curajoşilor luptători împotriva fiarei roşii(iertaţi!)-ecumeniste, idolul vânzătorilor credinţei ortodoxe şi al neamului străbun.

    Apreciază

  2. Parintele ieromonah cu epitrahilul violet,tanar ,inalt cu barba neagra cu suvite albe,cine e?E roman? Care e numele ac.nepomenitor?Simeon Enescu? Mai zaboveste acolo cel din videoclipul cu inmormantarea pr.Efrem? De ce intarzie sa mai stea acolo?

    Apreciază

  3. Sărbătoarea Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei-Mare Făcător de minuni

    „Popoarele credincioșilor, cunoscând mulțimea minunilor tale, prin care ai rușinat pornirea ereticilor cea fără judecată asupra credinței noastre, cu umilință te laudă cu cântări ca acestea:
    Bucură-te, ierarhul Mântuitorului Hristos;
    Bucură-te, scăparea celor ce năzuiesc către tine;
    Bucură-te, îndreptătorul credinței;
    Bucură-te, ajutătorul celor necăjiți;
    Bucură-te, că mintea păgânilor tu o întuneci;
    Bucură-te, că și tu ai lucrat strălucirea credinței;
    Bucură-te, că pe potrivnici vitejește i-ai gonit;
    Bucură-te, cel ce pururea nouă te-ai arătat purtător de biruință;
    Bucură-te, făclia care luminezi pe cei din întunericul păcatului;
    Bucură-te, cel ce cu blândețe primești la tine pe cei care au greșit;
    Bucură-te, învățătorul dogmelor creștinești;
    Bucură-te, care cu negrăită dulceață îndreptezi pe cei nepricepuți;
    Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!”
    Acatistul Sfântului Spiridon, icosul 1
    Bucură-te, tămăduirea trupurilor noastre;
    Bucură-te, izbăvirea sufletelor noastre;
    Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!Amin

    Apreciază

      1. Privit din perspectiva duhovniceasca si psihologica, „unirea Bisericilor” „crestine” ,dorinta aceasta de a aduce modificari nepermise in planul credintei provine din constiinta patata a slujirii la Sf.Altar si din pacate nespovedite adunate peste ani.Slujitorul la altar cu o constiinta incarcata si-a gasit refugiul intr-o idee deliranta numita „unirea Bisericilor ca toti sa fie una” cu el,adica una intru aceeasi constiinta ingreunata de pacate,impedimente canonice”prea restrictive” pentru ” Preafericirea Sa,Inalt Preasfintia Sa,Preasfintia Sa,Preacuviosia Sa,Preacucernicia Sa” astfel sa inlature ,nu singur,toate „obstacolele” care nu-i permit sa creada in Dumnezeu asa cum si-ar dori sentimentele si gandirea lui.Aceasta deraiere in ortodoxie a creat libertinaj in Biserica,o lipsa de frau la patimi,o permisivitate si un tupeu sanctionabile,o „fericire” fara sfarsit si fagaduinta unei tihne demna de „frumoase amintiri de odinioara”. Ei au iesit ideologic din latura firescului doctrinar și liturgic intrand ei insisi si altii cu ei in acel” dolce falniente” ,” sancta simplicita”,”aura vitalis” care itj da impresia ca totul este”trop de facile”, ca doctrina aceasta a deschiderii,a desfiintarii a tot ce poate exista ca hotar,a tot si tuturor care te deranjeaza pe tine in „calea marilor ascensiuni spirituale” este ceea ce cautai de mult dar nu ai stiut.Dar acest”vis feeric si ferice” are in spatele lui o reala tragedie- stress-ul.Sa analizam putin cauza lui,plecand,impreuna cu Sf.Paisie Aghioritul spre punctul sau de plecare.
        „Cu cat oamenii se indeparteaza mai mult de viata fireasca si inainteaza spre lux( daca propovaduiesti tie si plebei ca sf.canoane nu exista ca sa promovezi dupa aceea patima imbogatirii si a traiului nestingherit de poruncile divine n.n.) cu atat creste si nelinistea din ei;si cu cat se departeaza mai mult de Dumnezeu,este firesc sa nu afle nicaieri odihna…Din traiul cel bun lumesc,din fericirea lumeasca iese nelinistea lumeasca.Educatia exterioara cu neliniste(stress) duce in fiecare zi sute de oameni( chiar si copii mici) la psihanalize,la spitale de boli psihice,construieste mereu spitale de boli psihice si instruieste psihiatri,dintre care multi nici in Dumnezeu nu cred,nici existenta sufletului nu o primesc.Prin urmare,cum este cu putinta ca acesti oameni sa ajute suflete,cand ei insisi sunt plini de neliniste?Cum este cu putinta ca omul sa mangaie cu adevarat,(daca el are in cap rataciri ecumeniste n.n.) daca nu crede in Dumnezeu si in viata cea adevarata,cea de dupa moarte,cea vesnica?Cand omul prinde intelesul adanc al vietii celei adevarate,i se indeparteaza toata nelinistea si-i vine mangaierea dumnezeiasca,si se vindeca.Daca ar fi mers cineva la spitalul sau cabinetul de boli psihice si le-ar fi citit pe Avva Isaac,s-ar fi facut bine toti cei ce ar fi crezut in Dumnezeu,pentru ca ar fi cunoscut intelesul adanc al vietii.
        Oamenii incearca sa se linisteasca cu calmante( ecumenism n.n.) sau cu teorii yoga,insa nu vor adevarata liniste care vine atunci cand se smereste omul .”

        Apreciază

      2. Referitor la stres si la patima libertinajului teologic asa cum s-a spus mai sus,Sf Paisie Aghioritul afirna ca”…Si feluritii turisti care vin din tari straine si umbla pe drumuri,prin soare,caldura,praf,prin atata zapuseala,gandeste-te cat sufera!Ce sila,ce apasare sufleteasca au,de ajung sa socoata destindere aceasta chinuiala exterioara!Cat sunt de izgoniti( manati n.n.) de ei insisi,de ajung sa socoata aceasta chinuiala drept odihna!
        Cand vedem un om cu o neliniste mare,cu mahnire si suparare,desi le are pe toate-nu-i lipseste nimic-trebuie sa stim ca-i lipseste Dumnezeu.In cele din urma,oamenii sunt chinuiti si de bogatie,pentru ca bunurile lumesti NU-I IMPLINESC:sufera de un chin indoit. Cunosc oameni bogati care au de toate si nu au copii,si se chinuiesc.Se plictisesc de somn,se plictisesc de plimbari,sunt chinuiti de toate.”In regula”,ii zic unuia,”daca ai timp liber,fa-ti cele duhovnicesti .Citeste un Ceas,citeste putin din Evanghelie””Nu pot”,imi spune.”Fa un bine:du-te la un spital si mangaie vreun bolnav”.”Cum sa merg pana acolo?”-raspunde.”Si ce va iesi din asta?”-„Du-te si ajuta vreun sarac din vecini”.”Nu,nu ma multumeste nici asta”,spune.Sa aiba timp liber,sa aiba o gramada de case,sa aiba toate bunatatile-si sa se chinuie!Stiti cati asemenea oameni sunt?Si se chinuiesc pana ce li se stramba mintea(mai stiu eu doi batrani avuti cu care locuiesc si mai stiu si de singura mea cumnata care lucreaza la Protectia Copilului Buzau care e tot ca ei,are de toate si tot ca si cum ar fi chinuita sortii se vaita,la fel ca batranii,la toti.Are si ea bani sa-i intorci cu lopata.E cea mai veche din Directie.Nu are nici ea copii).Infricosator.Si daca nu lucreaza,ci isi trag veniturile numai din averile lor,sunt cei mai chinuiti oameni.(Dupa manifestari de-astea iti dai seama ca-i avar n.n.). Daca ar avea cel putin un servici,ar fi mai bine.
        …Bine ca exista viata de dincolo.(E un iad sa traiesti cu avari in casa,mai ales batrani,din experienta o zic n..n.Nimic nu e bun.Esti proprietatea lor,asa te trateaza,asa isi trateaza copiii).Daca oamenii ar fi trait vesnic viata asta,nu ar fo existat un iad mai mare…”

        Apreciază

  4. Sfântul Kuksa al Odesei (1875-1964) a fost o persoană umilă și blândă, strălucind în dragoste, răbdare și compasiune. El nu s-a temut niciodată să numească păcatul, nu se uita la rangul sau poziția cuiva, trezindu-i subtil conștiința și mutându-l la pocăință. Cuviosul a avut o smerenie sinceră, evitând slava omului, fiindu-i chiar frică de ea. Astfel, el a săvârșit fapte bune fără a fi observat.
    Sfântul Kuksa mărturisea fiilor lui duhovnicești:
    “Nu peste mult timp va avea loc Sinodul Ecumenic, numit “sfânt”. Însă acest Sinod nu va fi cel de-al optulea, fiind o adunătură de necredincioși. În cadrul lui toate credințele se vor uni în una. Posturile vor fi anulate, călugăria anulată, călugarilor si episcopilor li se va permite sa se căsătorească, iar preoților, să se recasătorească. Noi însă nu trebuie să acceptam aceste schimbari. Stilul nou va fi introdus în toată Biserica Universală.
    Fiți vigilenți! Străduiți-vă să mergeți la Bisericile lui Dumnezeu acum, cât ele sunt încă ale noastre. Va veni timpul când nu le vom mai putea frecventa. Numai cei aleși vor ințelege ce se intâmplă. Pe oameni îi vor obliga să se ducă la biserica apostată, însa nu trebuie să mergem într-acolo în niciun caz. Va rog, stați in credința ortodoxă până la ultima suflare și vă veți mântui”.
    Au fost mucenici, și acum vor fi. Cei de pe urmă vor fi mai mari ca cei dintâi. Căci vor purta munci mai multe“.

    “Domnul nu-i lasă pe ai Săi, numai că e nevoie să nu uităm că toti umblăm in fața Lui. Cei ce nădăjduiesc în Dumnezeu nu se vor lipsi de tot binele“.

    Toate Sinoadele Ecumenice au fost convocate numai de Împărați, după cum se arată mai jos:

    Primul sinod- Împăratul Constantin cel Mare (325)

    Al doilea sinod- Împăratul Teodosie I (381)

    Al treilea sinod- Împăratul Teodosie II (431)

    Al patrulea sinod-Împăratul Marciano al II-lea și soția sa, Augusta Pulcheria (451)

    Al cincilea-Împăratul Iustinian I și soția sa, împărăteasa Theodora (553)

    Al saselea – Împăratul Constantin IV Pogonatos (680-681)

    Sinodul Trulan („al cinci-saselea Sinod”- Împăratul Iustinian II (692)

    Al șaptelea-Împăratul Constantin VI și mama sa, Împărăteasa Irina a Atenei (787)

    În sfârșit, există așa-numita sesiune „În Hagia Sophia” convocată la Constantinopol, (cunoscută și sub numele de a optulea ecumenic unde s-a consfințit Ziua Triumfului Ortodoxiei)- Împărăteasa Teodora. (843)
    Sinodul din Creta, pregătit îndelung, nici sfânt, nici mare, a fost convocat de Pseudopatriarhul Bartolomeu (2016).

    Apreciază

  5. Multi refuza acea religie incomoda,care te incarca numai cu obligatii,cerinte si responsabilitati si din aceasta cauza ,excroci precum pseudopatriarhul Bartolomeu si alti excroci ca el au atat de multi adepti.Grasilor,sa nu le spui decat ca Raiul se castiga gratis,fara niciun efort si gata,ti s-au asezat la picioare ca fata de un mare binefacator de-al lor .Pentru ei nu conteaza ca le esti un lider excroc pentru ca sunt constienti ca si ei sunt la fel de excroci.

    Apreciază

  6. Sfântul Sofronie Saharov despre papistași:
    „Disciplina impusă de ceilalți nu prea ajută la pocăință și nu ajută sufletul să se deschidă, să se dezvolte, pentru a deveni persoană. Una este disciplina, alta este autodisciplina și alta este ascultarea. Toate mănăstirile în Apus care au început cu disciplina s-au închis”.

    „Eterodocșii trăiesc în necunoștință, în ignoranță, Dumnezeu îi va judeca în funcție de ce cred. Dar pentru noi, ortodocșii, mântuirea este îndumnezeire, adică unirea noastră cu Hristos în sfintele Sale porunci, prin Sfintele Taine”.

    „Erezia Filioque are mare influență în firea apusenilor și de aceea este foarte greu ca ei să devină ortodocși. Există foarte multe diferențe între Apus și Răsărit: un apusean care se botează ortodox va avea nevoie de mulți ani în Biserica Ortodoxă, cu călăuzirea unui duhovnic încercat, pentru a dobândi cuget curat ortodox. Până atunci nici nu poate și nici nu trebuie să facă pe învățătorul față de oamenii care au trup ortodox, care s-au născut și au trăit ca ortodocșii. Acesta este motivul pentru care nu se poate face așa-zisa unire a Bisericilor. Prin discuții se poate ajunge la o oarecare cunoaștere, care poate ajuta «politic», fără ca asta să afecteze Ortodoxia, însă unirea Bisericilor este imposibilă, este un subiect deosebit de greu. Toți cei care vorbesc de unirea bisericilor nu cunosc nici mentalitatea ortodoxului și nici înălțimea Ortodoxiei.

    Nu doresc să se facă, cel puțin acum, unirea Bisericilor, deoarece latinii nu se vor schimba, iar ortodocșii se vor strica. Vesticii au pierdut credința și au căzut într-o viață trupească, dar au o cultură chiar raționalistă sau umanistă care îi ține într-un anume nivel. Au coborât încet-încet, dar au, într-un mare grad, o politețe care îi oprește să cadă mult mai jos. Ortodocșii însă, atunci când își pierd credința, nu au o cultură umanistă care să-i țină și atunci merg direct în cel mai de jos.

    Vesticii au pierdut Ortodoxia, care le arată drumul către mântuire; astfel unii dintre aceștia se sprijină pe rațiunea despărțită de inimă, raționalismul, iar alții se sprijină pe sentimente, rupte de rațiune, sentimentalismul. Numai în Duhul Sfânt se poate reuni mintea cu inima, și omul să devină din chip asemănare a lui Dumnezeu.

    În Vest există o cultură distinctă de tot ceea ce există în Răsăritul ortodox. Este vorba de o cultură a rațiunii; se roagă cu rațiunea și nu știu deloc despre rugăciunea inimii, de aceea atunci când apusenii vin la Ortodoxie trebuie să treacă ani mulți pentru a-și coborî rugăciunea în inimă și a se adapta dumnezeiescului har.
    Este nevoie de răbdare în încercările și în poticnirile lor implicite. Dacă vreunul vrea să devină ortodox și după botez se întoarce în locul de baștină, unde nu există atmosfera liturgic-ortodoxă și condiții duhovnicești potrivite pentru a se dezvolta, trăiește o mare tulburare”.

    Frag. din Cunosc un om în Hristos, Părintele Sofronie de la Essex de Mitropolit Ierothéos Vlachos

    Apreciază

  7. Sfintiei Sale, Prea Cucernicul Parinte Claudiu si tuturor celor care colinda cu ganduri bune si curate, acest vrednic blog ortodox, in asteptarea Marii Sarbatori a Nasterii Pruncului Sfant Emanuel.
    Un Concert de Colinde deosebit al grupului Tronos al Patriarhiei Romane, tinut la Biserica Sf.Imparati Constantin si Elena, din Bucuresti, o interpretare maiastra. In repertoriu a fost inclus un Colind inedit scos la lumină, din negura temnițelor bolșevice, Colindul detinutilor din Pitesti, Compoziția – Maicile de la Diaconești, Autorul versurilor – Doctorul Ioan Muntean

    Concert de colinde. Grupul Psaltic TRONOS al Patriarhiei Române

    Apreciază

  8. Un mesaj cutremurător din partea Sfintei Închisorilor, Aspazia Oţel Petrescu, pentru întregul neam românesc aflat la răscruce, în faţa apostaziei şi schismei care înaintează ameninţător, timp prevestit şi de către Sfinţii din temniţe si Închisori, vasele alese ale Domnului Hristos.
    Să avem parte de rugăciunile sale în faţa Tronului AtotBunului Dumnezeu!Amin

    „Suntem la o treaptă atât de jos de cădere în abisul apostaziei, încât numai bunul Dumnezeu ne poate salva la ora actuală. Sunt sigură că va interveni, ne va da o cale de catharsis, cum zic grecii, de purificare, care va fi dură. Sunt convinsă de lucrul ăsta, dar va trebui să o primim şi va trebui să fim vrednici de mila şi îndurarea bunului Dumnezeu. Altfel, vom duce o viaţă bună, dar animalică, crotaliaţi ca nişte animale…

    Ar trebui să fim mult mai lucizi, să conştientizăm de ce am primit acea palmă de la Domnul. Dar Mântuitorul a prevăzut că aşa o să fie, a zis că vor veni vremurile cele negre când oamenii vor benchetui şi vor petrece, şi habar nu vor avea ce e de capul lor, ce se petrece cu ei….noi nu suntem de unii singuri, deşi vremurile pe care le trăim ne pun sarcina responsabilităţii fiecărui individ în parte. Fiecare va trebui singur să hotărâm – dar toată umanitatea, toată omenirea suntem un unicat. E ca şi un trup omenesc: dacă tai un deget, suferă tot corpul. Aşa suntem şi noi. Trebuie să ne iubim unii pe alţii, să ne suportăm unii pe alţii, să ne ajutăm în depăşirea limitelor. Nu suntem singuri, nu trăim de capul nostru, suntem dependenţi unii de ceilalţi, fiecare cădere a noastră înseamnă căderea omenescului şi fiecare ridicare a noastră înseamnă o înălţare a omenirii în sfere înalte, superioare, demne de denumirea de Om.

    Am pierdut foarte multe din torţele de care ar fi trebuit să ne ţinem ca să fim toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Formula asta, la ora actuală, pare găunoasă şi pare iluzorie, dar ea este adevărată – şi faptul că a fost părăsită va fi plătită scump de omenire.
    …..mă rog tot timpul, mă rog pentru toţi oamenii, dar în primul rând pentru neamul nostru. În special la Sfânta Euharistie, eu zic aşa: „Iisuse bunule, Dumnezeul meu şi Răscumpărătorul meu, Îţi mulţumesc pentru tot binele pe care mi l-ai dăruit ca neam şi ca om, ca persoană”. Pe urmă zic: „Iartă-mi neamul, iartă-mi patria, iartă-mi poporul din care fac parte şi iartă-mă şi pe mine împreună cu ei, că împreună am greşit, împreună Te-am supărat, împreună nu Ţi-am înţeles iubirea”.
    Întotdeauna mă rog. La rugăciunile dimineţii, când se fac pomenirile, eu zic întotdeauna pentru neamul meu: „Pomeneşte, Doamne, pe cei ce Te cunosc, pe cei ce Te iubesc, pe cei ce au o mai mare nevoie de îndurarea Ta, şi pe cei pentru care nu se roagă nimeni”. Fiecare dintre noi avem această datorie, să facem pocăinţă pentru întregul neam.

    Nu vă pot spune cât S-ar bucura Mântuitorul să primească un mănunchi din ce în ce mai bogat de astfel de rugăciuni! Noi cerem şi cerem şi cerem, nu ne mai săturăm să tot cerem, dar nu dăm această rugăciune a unuia pentru toţi. Noi nu ne gândim la colectivitate, ca să folosesc un termen laic – noi ne separăm singuri într-un egoism sau, în cel mai bun caz, într-un egocentrism foarte dăunător…. facem parte dintr-un univers întreg, nu suntem de capul nostru. Tot ce greşim, nu greşim numai în detrimentul nostru, ci în detrimentul tuturor acelora de care suntem legaţi prin canale de iubire.

    Domnul să fie cu noi, cu toţi. Amin!.”

    Revista “Familia ortodoxa”, nr. 1 (96)/ 2017

    Apreciază

    1. „Pentru a capata un raspuns multumitor,raspunsul de temelie,de viata si de moarte,m-am adresat religiei.DAR UNDE TE ASCUNZI,CREDINTA ADEVARATS SI SFANTA?Nu te-am putut recunoadte in fanatism,care nu poarta pecetea blandetii evanghelice;acesta insufla infierbantare si trufie!Nu te-am putut recunoaste in invatatura razvratita,care se rupe de Biserica,care isi alcatuieste propriul sau sistem nou,care proclama in chip dedart si ingamfat descoperirea unei noi si adevarate credinte crestine-si asta la optsprezece[douazeci n.n.de] veacuri de la intruparea lui Dumnezeu-Cuvantul.Ah!In ce nedumerire grea plutea sufletul meu!”…
      ” Si am inceput sa ma rog adeseori ,cu lacrimi,lui Dumnezeu, sa nu ma lase jertfa ratacirii,sa imi arate calea drrapta,pe care sa ma pot indrepta catre El,in chip nevazut,cu inima si mintea.Deodata mi se infatiseaza un gand…Inima se arunca spre el ca in imbratisarea unui prieten.Acest gand ma indemna sa cercetez credinta la izvoarele ei:in scrierile Sfintilor Parinti.*Sfintenia lor,imi spunea el,d a c h e z a s i e ca aceste scrieri sunt vrednica de crezare,pe ele alege-le drept calauze.*Ma supun.Aflu o cale de a capata scrierile sfintilor bineplacuti lui Dumnezeu,le citesc cu lacomie,le cercetez in adancime.Dupa ce am citit o parte,ma apuc de altele;citesc,recitesc,citesc.Ce m-a izbit mai intai de toate in scrierile Parintilor Bisericii Ortodoxe?Faptul ca sunt cu totii in c o n g l a s u i r e- o conglasuire minunata,mareata…Printre altele,ce invatatura aflu in ele?Aflu invatatura,repetata de toti Parintii,ca singura cale de mantuire este urmarea neabatuta a povetelor Sfintilor Parinti.*De ai vazut,zic ele, pe cineva amagit de o invatatura mincinoasa[ stilista,catolica,sectara,buddhista,mozaica,musulmana,ecumenista n.n.],care piere din pricina alegerii nepotrivite a nevointelor,sa stii ca acesta a urmat intelegerii sale,parerilor sale,iar nu invataturii Parintilor*…care alcatuiesc PREDANIA DOGMATICA SI ASCETICA a Bisericii”…
      „Ea mi-a intarit:trebuie dezvoltata,simtita,vazuta launtric mantuirea,fara de care credinta in Hristos e moarta,iar crestinismul-un cuvant si un nume ramas neimplinit!
      …Ea mi-a aratat ca toate indeletnicirile,desfatarile,cinstirile,intaietatile pamantesti sunt jucarele desarte,cu care se joaca si prin care pierd vesnica fericire copiii mari.” (Sfantul Ignatie Briancianinov,Experiente ascetice,Editura Sophia ,anul 2008,pag.15,16)

      Apreciază

      1. „Destul,destul e daca Adevarul,Cuvantul lui Dumnezeu,Se va pogora in casa sufletului prin mijlocirea citirii sau auzirii si va tamadui sluga,adica pe tine,care te afli inca la varsta prunceasca fata de Hristos,chiar daca poate esti,dupa varsta trupeasca ,deja impodobit cu caruntetile.
        Nu este alta cale de a ajunge la Adevar *Cum vor crede in Acela de care nu au auzit? Si cum vor auzi daca n-au propovaduitor?Credinta este din auzire,iar auzirea-prin Cuvantul[Predania,Sfanta Traditie mai intai,apoi Sfanta Scriptura n.n.] a lui Dumnezeu*(Rom.X,14,17).Au tacut organele vii ale Sfantului Duh:propovaduieste Adevarul Scriptura rostita de Duhul Sfant.” ( Sfantul Ignatie Briancianinov,Experiente ascetice,Edit.Sophia,anul 2008,pag.98).Iata ca Biserica,asemeni unei mame poarta de grija si in conditiile dificile de erezie astfel ca oamenii sa gaseasca o buna si sigura calauza in invataturile Parintilor Bisericii pentru luminarea poporului asuprit de erezie .

        Apreciază

      2. In lupta zilnica impotriva pan-ereziei ecumeniste credinciosii nostri ortodocsi au intampinat dificultati in plan comunicational si li se mai intampla si acum greutati din partea multora care nu au capacitatea de a observa ca ierarhia a parasit Biserica,deci ierarhia provoaca tulburari in sanul Bisericii si nu micile grupuri de crestini ortodocsi care vietuiesc intru ingradirea corecta fata de marea ratacire de acum.Actul ingradirii nu e nici iesire de unul singur (si cu tulburari pe alocuri ) din randul credinciosilor si nu e nici un soi de „autism in grup” ci este vazut ca o provocare la o atentie si permanenta trezvie,vigilenta si promptitutine cand se cere.Delimitativ,Sfantul Apostol Pavel intareste atitudinea crestina prin cuvintele:”Nu va potriviti acestui veac”(Rom.12,2).Ca un model de atitudine,crestinul e chemat sa nu se potriveasca cu nicio erezie din trecut si prezenta,de aceea nimeni dintre cei alesi sa paseasca pe urmele Mantuitorului Care mereu le vorbea ucenicilor Sai despre urmarile existentei Sale fara de pacat in ochii oamenilor sa nu se imputineze cu sufletul ca e singur pe cale,ca prietenii,familia vorbeste despre el ca despre un individ ciudat care nu stie ce vrea,care nu se poate incadra nicaieri,ca e tipul de crestin ce cauta sa fie mereu altfel decat ceilalti.Ganditi-va ca Insusi Mantuitorul a fost si S-a comportat altfel decat toti pentru ca delimitarea de ceilalti se datora Dumnezeirii Sale ,provenientei de la Dumnezeu ca fire dumnezeiasca unita ipostatic cu firea omeneasca fara da pacat.Pe El si pe Sfintii Parinti sa-i avem de exemplu de iesire din tiparele celorlalti.Nu trebuie sa te deosebesti de restul oamenilor zic adesea unii cu o cugetare trupeasca si ca trebuie sa urmam regulile majoritare chiar daca combat Adevarul si sa ne conformam cerintelor general accepate de convietuire si conditiilor religioase din Biserica .Fericitul Irineu,Episcopul de Ekaterinburg parca ii incurajeaza pe crestinii nepomenitori si iata ce spune in acest sens:”Un crestin cu adevarat,insufletit de iubire fata de aproapele sau,va sti totdeauna sa fie prietenos cu oricine,sa fie saritor,amabil,va suporta bucuros tot ce nu-i condamna credinta…. .Dar aici se opreste disponibilitatea lui de a se conforma cerintelor lumii.Cei din jur nu recunosc Adevarul Dumnezeiesc,nici invatatura Bisericii[nici ca ecumenismul si adeptii lui sunt ei aceia care,de fapt cauta orice prilej doar sa fie mereu altfel decat ceilalti n.n.];se conduc in faptele lor dupa opinia publica;incalca fara remuscari poruncile sfinte; nu respecta randuielile crestinesti pe care Biserica le statorniceste pentru fiii ei,ca expresie a credintei si evlaviei lor.Un credincios crestin va deplange orbirea aproapelui sau( ereticului n.n.),dar nu-l va urma niciodata.Constiinta lui,luminata si indrumata de credinta ,ii este unicul conducator.Cum ar putea fi altfel?Oare ratacirea nu mai este ratacire doar pentru ca ratacitii sunt in numarul cel mai mare?Raul savarsit la scara mare inceteaza de a mai fi rau?Datoria,chiar de e uitata si nerecunoscuta,isi pierde oare puterea ei dintotdeauna?
        Iata ce spune Apostolul catre crestinii sovaielnici din toate timpurile:*Si nu va potriviti acestui veac,ci schimbati-va prin innoirea mintii,ca sa deosebiti care este voia lui Dumnezeu:ce este bun si bineplacut so desavarsit*(Rom.12,2).Astfeel,daca lumea a uitat Adevarul[ortodoxiei acceptand erezia n.n.] si este cufundata toata in rau-* Lumea intreaga zace sub puterea celui rau *(I Ioan 5,19)- pentru a urma invatatura Evangheliei si a face in toate voia Domnului trebuie de foarte multe ori sa ne deosebim de ceilalti,a caror voie nu este dupa legea lui Dumnezeu si a caror viata nu urmeaza duhului crestin ,ortoddox.In Biblie este dat exemplul demn de urmat al lui Tobit”.Episcopul Irineu de Ekaterinburg si Irbit,Educatia religioasa-invataturi pentru copii si tineri.Ed.Sophia,2002,pag.69.

        Apreciază

      3. Inalt Prea Sfintite Teofan
        Am primit cu multa durere vestea despre parintele Ioan Ungureanu si m-am intristat de cele petrecute prin lovirea in tampla cu un lemn mare aruncat de acel gardian.Desigur ca faptul nu va fi atat de mediatizat pe teritoriul Mitropoliei Moldovei.Acum,dumneavoastra stiti destul de bine ca acolo la Schit Oraseni nu e o revolta contra Bisericii,nu e razvratire contra randuielilor canonice bisericesti si neascultare si tulburare pentru care sa se restabileasca disciplina si ordinea.Acolo vorbeste Biserica,acolo striga Hristos pentru cine ar fi sa se mai trezeasca.Acolo,acei oameni,impreuna cu preotul Ioan se lupta pentru ca ortodoxia sa poata continua,sa poata sa traiasca.Din acel satuc V-au venit semnale ca molima ereziei nu poate imbolnavi toate madularele Bizericii.Din perspectiva disciplinei duhovnicesti,oameni ca ei reprezinta vocea ortodoxiei.Pentru lucrarea vrednica de urmat a parintelui si a credinciosilor care zidesc Biserica,iata ca acolo in localitatea aceea marunta nu s-a auzit vreodata de crime; moralitatea localnicilor este cunoscuta;harnicie si buna randuiala a familiei vedem in orice gospodarie.Cate baruri ,discoteci ,sali de poker ,case de rendez-vous sunt acolo care sa-i strice pe oameni?Zero!Cate fete tinere de acolo s-au dus la cabinetul de avort in ultimul an?Doua-trei.Cati copii au abandonat scoala?Zero,pentru ca parintele Ioan s-a aplecat spre popor,acesta a avut grija parinteasca sa le insufle parintilor frica de Dumnezeu.Ca mitropolit,pe langa pacate personale,Va alegeti si cu pacate straine,stiind munca de la Schit Oraseni din ogorul Bisericii.Dumneavoastra ati scazut foarte mult in ochii celor care sunt capabili sa formeze caractere pentru viata.Veti fi privit ca un batranel care a facut și el ce a putut,numai „sa nu va puneti la mintea lui,saracul”. Cu ce va recomandati daca actionati ca un cetatean al unei parohii dezordonate,cu preot betiv sau zgarcit si unde misuna vrajitoria si superstitiile?Va rog sa intelegeti ca preotii al caror nume a devenit nume de strazi nu au fost popi spagari,usuratici,golani,betivi,batausi.Aceia au avut un nume printre oameni pentru ca faptele lor au fost un intreg nume.Si lor,ca si parintelui Ioan li s-a dat cu piciorul la vremea lor,pentru ca si ei au fost de bascalie de cetateni ca Dumneavoastra.

        Apreciază

  9. In plina zi, ieri, Părintele Ioan din Schit Orășeni, a fost înjurat, ameninţat cu moartea și lovit în cap de către un agent al firmei de pază NEI Guard, in timp ce mergea sa aprinda o lumanare in fata Troitei aflata pe teren public, din fata casei parohiale inaltata din nimic impreuna cu turma binecredincioasa in cei 20 de ani de pastorire.
    Un fapt penal nemaiintalnit in tarile civilizate majoritar ortodoxe, infaptuit cu sange rece, de sluga platita a unui for de conducere bisericeasca ortodoxa.
    Ca in timpurile dictaturii bolsevice, „garzile”platite ale MMB, din banii crestinilor, ataca in plina zi pe cel socotit de Stapanul si Arhiereul, „un dusman public” care trebuie redus la tacere, handicapat fizic si emotional, sa nu se mai poata ridica impotriva”stapanitorului”mosiei.
    Bine lucrat IPS Teofan al papistasilor, precum un”Nas”care se respecta, pedepsesti aspru pe cei care refuza sa te asculte, prin exemplul dat. sa intre la ordin in hora cu rabinii in sinagoga, sa se imbratiseze cu inaintemergatorul Antihristului in piata orasului, sa-si calce in picioare sfanta credinta Ortodoxa, sa se inregimenteze in turma docila si prostita atatia ani la randul, care merge la comanda in directia dorita.
    Nu ai jurisdictie in alte judete ale tarii, dar ai dat un exemplu graitor, tuturor celor din BOR, care vor incerca asemenea acte temerare, de curaj si rezistenta precum Parintele Ioan Ungureanu si turma sa binecredincioasa.
    Daca vor toti(cler si pleroma) sa mearga in iad in frunte cu Mitropolitul papistas , aparent slujitor ortodox, este dreptul lor si au toata libertatea sa renunte tacit la iubirea nesfarsita a Mantuitorului Hristos, Domnul Domnilor si Imparatul Imparatilor.
    Ai mai pierdut o lupta in fata Imparatului Hristos, si a tuturor Martirilor, Mucenicilor, Marturisitorilor acestui neam, care au inecat in sange intreg scum pamantul tarii, IPS Teofan, vremelnic in scaunul pe care il ocupi inca prin voia Domnului.
    Pentru noi, cei care luptam pana la varsarea sangelui daca se cere, jertfa suprema, impotriva dusmanilor Sfintei Ortodoxii, mai marturisim inca o data , de mii de ori, ca suntem in acelasi cuget , credinta si suferinta alaturi de Cinstitul si patimitorul Parinte Ioan, de fratii nostri din Schit Oraseni.
    Nu ne-am indoit nici o clipa, de modul in care ne vor ataca cei care il urasc pe Dumnezeu si vrajmasesc cu de-a sila pe oricine nu este de acord cu ei. Maine cand va veti uni cu papistasii, probabil ca oricine din fratii astazi ortodocsi, care urmeaza pe cei care nu renunta la erezia documentelor din Creta , ne vor da cu batele, furcile si topoarele in cap.
    Domnul ne priveste pe toti cu Mila, caci acum s-a declansat un razboi fratricid, a carui vina o poarta cei care tac in frunte cu Patriarhul BOR si sinodul sau.
    Dar nadejdea noastra tare este in Domnul in Treime slavit, caci:
    „Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
    Nu până în sfârşit se va iuţi, nici în veac se va mânia.
    Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
    Ci cât este departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.”[ps.103]
    AVVA PARINTE!

    https://www.marturisireaortodoxa.ro/parintele-ioan-din-schit-oraseni-injurat-amenintat-cu-moartea-si-lovit-in-cap-de-catre-un-agent-al-firmei-de-paza-nei-guard/

    Apreciază

      1. Oculto-manii prosti nu au in calcul ceva: ca Hristos poate sa-Si scoata oameni care sa-i inlocuiasca pe pr
        .Metallinos,Ioan Ungureanu,IPS Serafim de Pireu,IPS Longhin din cele mai neprevazute unghere ale societatii.E de ajuns sa atinga usor inimi si cu aceia sa-Si faca treaba( vor ramane acei evrei care se vor lumina si se vor increstina vazand cate nenorociri,genociduri vor face conationali de-ai lor.Prin acel mic grup de evrei increstinati si unii,hirotoniti clerici,Dumnezeu va restabili toate.Pana atunci,noi sa ne pregatim de drumul greu si luminos al martiriului in:pandemii,executii in masa,foamete,cutremure,razboi,talharii de noapte,deportari).

        Apreciază

  10. Iata ce spune in Pastorala de Craciun, Mitropolitul Teofan, care angajeaza batausi pe post de „paznici”, sa agreseze intr-un mod strigator la cer, pe Vrednicul Parinte Ioan De la Schit Oraseni:
    ” Iubit popor al lui Dumnezeu,

    ….Sfântul Apostol Pavel vorbeşte despre nevoia ca oamenii să dobândească „gândul lui Hristos”[x]. Are gândul lui Hristos „cel ce cugetă ca Hristos şi prin toate Ȋl cugetă pe Hristos”[xi], spune Sfântul Maxim Mărturisitorul. Marele nostru teolog, Părintele Dumitru Stăniloae, ne îndeamnă „să ne comportăm asemenea lui Dumnezeu Cel a toate iubitor faţă de toate”[xii]. Ce înseamnă acest lucru? Omul este chemat să iubească precum Dumnezeu, adică să aibă „inima plină de cea mai fierbinte iubire, iubirea lui Dumnezeu”. Aceasta se arată printr-o „sensibilitate aproape sfâşietoare pentru orice durere străină, o sensibilitate mai mare ca pentru durerea proprie.”
    Noi ne straduim din rasputeri ca sa dobandim aceste daruri, dar se pare ca dumneavoastra, in calitate de Mitropolit papistas, dupa modelul fratelui iubit, imbratisat cu calda prietenie in urbe, propovaduiti, dar nu credeti un cuvintel din cele ce spuneti.
    Ce exemplu dati credinciosilor din intreaga tara, nu numai supusilor prea plecati din Moldova si Bucovina, IPS Teofan?
    Caci prigonind ca un vrajmas pe fratele „iubitului popor al lui Dumnezeu”(de fapt nu am inteles prea bine la cine v-ati referit, banuiesc la toti de-a valma, ortodocsi, evrei, uniati, papistasi, etc.,ca sa nu ofensati pe careva din cei mentionati), tocmai L-ati suparat si ati pacatuit impotriva lui Hristos.
    Caci zice dumnezeescul Pavel in aceeasi epistola:
    „Căci dacă cineva te-ar vedea pe tine, cel ce ai cunoştinţă, şezând la masă în templul idolilor, oare conştiinţa lui, slab fiind el, nu se va întări să mănânce din cele jertfite idolilor?
    Şi aşa, păcătuind împotriva fraţilor şi lovind conştiinţa lor slabă, păcătuiţi faţă de Hristos.
    De aceea, dacă o mâncare sminteşte pe fratele meu, nu voi mânca în veac carne, ca să nu aduc sminteală fratelui meu.”[1 corinteni 8;10-13]
    Daca nu doriti sa credem altceva, intrucat ne-ati smintit, cereti-va iertare de la fratele ortodox osandit pe nedrept si faceti dreptate, revenindu-va in simtiri, inainte ca Dreptul Judecator sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele sale.
    Nu astept sa faceti acest lucru, pentru care e nevoie de multa barbatie, curaj si credinta tare in HRISTOS, in nebiruita SA BISERICA, UNA, SFANTA, APOSTOLOEASCA SI SOBORNICEASCA, virtuti care va lipsesc cu desavarsire.

    Apreciază

  11. Astăzi, joi, 19 decembrie 2019 a avut loc dezvelirea oficială a statuii academicianului și mărturisitorului Nichifor Crainic, în satul său natal, Bulbucata (județul Giurgiu), cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la nașterea gânditorului-martir al închisorilor bolșevice. Părintele Dumitru Stăniloae și Părintele Arsenie Boca i-au fost discipoli în cele teologice iar pe prietenul său Lucian Blaga l-a îndemnat să scrie Spațiul Mioritic. Poeziile sale au salvat vieți la Aiud și au rămas pentru generațiile viitoare ca nestemate izvorâte din dragostea de neam și credință a mărturisitorilor credinței celei adevărate în temnițele antihristice.
    Profesor de teologie mistică la Universitatea din București, după ce predase la Chișinău; poet creștin ortodox martir „a suferit o grea mucenicie atât el cât şi familia lui numai pentru iubirea neamului său şi a lui Hristos” (scria Pr. Stăniloae); director al revistei „Gândirea”, unde s-au lansat personalități precum Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Radu Gyr etc.; ziarist patriot și creștin (a debutat ca redactor la ziarul „Neamul Românesc” al lui Nicolae Iorga), condamnat în „Procesul ziariştilor din 1945” pentru poziția sa anticomunistă de către soţia (Alexandra Sidorovici – acuzator public) odiosului complotist marxist-leninist Silviu Brucan (ex-Saul Bruckner); ctitor al Filocaliei românești împreună cu Părintele Dumitru Stăniloae și Părintele Arsenie Boca, al căror maestru a fost în cele teologice; Ministru al Propagandei Naționale în Guvernul Gigurtu și patru luni în guvernul Ion Antonescu, Preşedinte al Societăţii Cinematografice „Filmul românesc” (1942-1944), mărturisitor în temnițele comuniste, unde a petrecut timp de 15 ani. Distincţii: Academician; Doctor Honoris Causa al Universităţii din Viena; Premiul Naţional de Poezie.

    CÂNTECUL POTIRULUI

    Când holda tăiată de seceri fu gata,
    Bunicul şi tata
    Lăsară o chită de spice în picioare
    Legând-o cucernic cu fir de cicoare;
    Iar spicele-n soare sclipeau mătăsos
    Să-nchipuie barba lui Domnu Hristos.
    Când pâinea-n cuptor semăna cu arama,
    Bunica şi mama
    Scoţând-o sfielnic cu semnele crucii,
    Purtau parcă moaşte cinstite şi lucii
    Că pâinea, dând abur cu dulce miros,
    Părea că e faţa lui Domnu Hristos.

    Şi iată potirul la gură te-aduce,
    Iisuse Hristoase, Tu jertfă pe cruce,
    Hrăneşte-mă mană de sfânt Dumnezeu.
    Ca bobul în spice şi mustu-n ciorchine
    Eşti totul în toate şi toate prin tine,
    Tu pâinea de-a pururi a neamului meu.

    Din coarda de viţă ce-nfăşură crama
    Bunica şi mama
    Mi-au rupt un ciorchine, spunându-mi povestea;
    Copile, grăiră, broboanele-acestea
    Sunt lacrămi de mamă vărsate prinos
    La casnele Domnului nostru Hristos.

    Apoi, când culesul de struguri fu gata,
    Bunicu’ şi tata
    În joc de călcâie zdrobind nestemate
    Ce lasă ca rana şiroaie-nspumate,
    Copile, grăiră, e must sângeros
    Din inima Domnului nostru Hristos.

    Şi iată potirul la gură Te-aduce,
    Iisuse Hristoase, Tu jertfă pe cruce;
    Adapă-mă, sevă de sfânt Dumnezeu.
    Ca bobul în spice şi mustu-n ciorchine
    Eşti totul în toate şi toate prin tine,
    Tu, vinul de-a pururi al neamului meu.

    Podgorii bogate şi lanuri mănoase,
    Pământul acesta, Iisuse Hristoase,
    E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu.
    Priveşte-te-n vie şi vezi-te-n grâne
    Şi sângeră-n struguri şi frânge-te-n pâine,
    Tu, viaţa de-a pururi a neamului meu.
    *Părintele Dumitru Stăniloae: „o socotesc ca poezia cu cele mai profunde şi mai bogate sensuri. Totul se explică prin Dumnezeu şi totul capătă o valoare eternă în Dumnezeu. Este poezia care ar merita, socotesc, cel mai mult să fie învăţată de fiecare român.”

    Apreciază

  12. Inalt Prea Sfintite Teofan,
    Fratele acesta intru Hristos,Preotul Ioan Ungureanu este la spital in zilele de sarbatori,in loc sa se bucure cu familia.Va intreb,cu dragoste:ati fost la el la spital,macar sa treceti pe hol,in dreptul salonului lui?I-ati scris ceva,cumva,ca din partea Mitropoliei,macar ca un gest protocolar ca Va pare rau de incidentul de acolo?Ca sa Va creada proprii enoriasi .Ce simtiti in sufletul Dumneavoastra cand un frate in Hristos va petrece bucuria Nasterii Domnului pe pat de spital si,bolnav fiind,va trebui sa doarma la fosta lui parohie in containerul locuibil cand afara vor fi -30 de grade C.Ce bucurie de sarbatori puteti avea cand omul pe care l-ati gonit fara mila va sta in ger?Cum va va ajunge caldura la oase ,cand frate,si semen va trebui sa stea in frig?Sau va veti astupa urechile si veti isca iarasi o petrecere ca de sfarsit de an,nu cu evrei in Sinagoga ci,poate,cu simpatizantii LGBTQ,de data asta?Cum pot tacea si cum pot petrece si cu ce fel de bucurie si satisfactii vor petrece in familii,fratii preoti,fostii colegi de preotie cand toti stiu ca fratele lor in Hristos va sarbatori cu durere in suflet,in frig si boala,in suferinta si deznadejde?O sa va citesc,o sa scriu aici Darea de seama a Mitropoliei de sfarsit de an calendaristic si o sa va pun in scris atunci si frigul pe care l-a indurat cel dat afara pe nedrept de voi.

    Apreciază

  13. Sfinţiei Voastre Cinstite Părinte Claudiu, şi tuturor binecredincioşilor ortodocşi, un dar de suflet, în aşteptarea Naşterii Pruncului Sfânt Emanuel
    Concertul de colinde ,,Un Crăciun Bizantin”. Nikodimos Kabarnos împreuna cu Grupul Psaltic ,,Tronos”

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

DISCERNE

Viitorul, o paletă de opţiuni. Alege drumul!

Ortodoxia mărturisitoare

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

ATITUDINI - Revista Fundatiei Justin Parvu

REVISTĂ DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI EDUCAȚIE ORTODOXĂ editată de Fundația Justin Pârvu

ASTRADROM

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Vremuritulburi

ortodoxie, vremurile de pe urma, istorie, sanatate, politica, economie, analize si alte informatii utile

Lumea Ortodoxă

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Blog de Dogmatică Empirică

...adică despre dogmă și experierea ei în Duhul Sfant. Doar în Ortodoxie dogmele Bisericii chiar pot fi verificate prin viața mistagogică!

Sfântul Ioan de Kronstadt

În fiecare zi - gândurile unui om extraordinar

Monahul Teodot - blog oficial

Ortodoxia-singura credinta mantuitoare

SINODUL TÂLHĂRESC

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Bucovina Profundă

“ De mare jele şi de mare minune iaste, o iubite cetitoriu, cându toate faptele ceriului şi a pământului îmblă şi mărgu toate careş la sorocul şi la marginea sa... şi nici puţin nu smintescu, nici greşescu sămnul său. Numai sânguru amărătulu omu... ” Varlaam - Cazania

Cuvântul Ortodox

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Redescoperirea Sfintei Euharistii

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

SACCSIV - blog ortodox

Ortodoxie, analize, documentare, istorie, politica

%d blogeri au apreciat: