,,Nimic nu supără mai mult pe Dumnezeu decât dezbinarea Bisericii ! Chiar de am săvârși mii de fapte bune, noi, cei care sfărâmăm pliroma bisericească, nu suntem mai puțin vrednici de pedeapsă decât cei care au răstignit Trupul Său. (Sf.Ioan Gură de Aur – Omilii la Epistola catre Efeseni).”
Aceste cuvinte înfricoșătoare sunt afișate în toate bisericile și mănăstirile din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, la porunca ierarhului ecumenist, pentru a manipula într-un mod viclean conștiințele ortodocșilor botezați, dar necatehizați. Însă aceste cuvinte tunătoare îi mustră și îi condamnă chiar pe ei înșiși, ecumeniștii, care fac schismă și dezbină unitatea Bisericii, prin acceptarea ereziilor eclesiologice oficializate la sinodul eretic și tâlhăresc din Creta. Deci, mai curând lor li se cuvin aceste cuvinte, pe care în chip diversionist ni-i le atribuie nouă, celor ce nu suntem de acord cu ei și dorim să păstrăm Dreapta Credință nealterată!
Ortodoxia mărturisitoare 
Doamne ajuta-ne!
Binecuvantati parinte Claudiu!
Pe principiul „hotul striga hotii”, arata acesti neputinciosi cu degetul acuzator catre oglinzi dar, in orbirea lor nu-si recunosc trasaturile chipurilor, cu toate ca acolo sunt convinsi ca zaresc pe tradatorii si vanzatorii Lui Hristos! Sarmanii de ei, daca ar sti ca ceasul arata 23:59!!!
ApreciazăApreciază
Practic, ecumenistii se inchina mai intai zeului ,,unitate”, apoi, din ce în ce mai vizibil, lui Antihrist. Povestea cu broasca pusă la fiert se aplica și aici. Apa este încălzită treptat.
Dacă broasca sare la timp, nu fierbe!
Se politizeaza credinta după standarde catolice, așa cum s-a propus la Creta. În loc sa fie catehizati ortodox, bieții creștini sunt târâti intr-o direcție gresita. Cel mai mare dușman este cel care spune adevărul!!!
ApreciazăApreciază
Peste tot părtașii la erezie se împărtășesc spre osândă veșnică și apoi ce e mai rău că deja ești osăndit pe veci ? Se impune obligatoriu ca Sinaxa Ortodoxă să oprească batjocura ecumenistă și să dea ANATEMA cu nume și prenume toți EPISCOPII care au semnat la Creta pentru a opri definitiv sângerarea Ortodoxiei. Astfel !… nimeni nu va mai avea vreo scuză că nu a știut ADEVĂRUL
ApreciazăApreciază
Dacă scriau ca se tem pentru dezbinarea ereziei, le prețuiam măcar sinceritatea…
ApreciazăApreciază
Parinte ..ma iertati….pot spune ..ce vor ….ca mai mult decat au tradat nu pot face…dar ce sa zicem cand ..
parMACARIE ,preot ce a incetat pomenirea ne trimite ..la biserica …la care este pomenit episcopul eretic .??
Asta ne spune par .Macarie in predica din DUMINICA ORTODOXIEI!!!!si nu numai …a indemnat o multime de crestini ..sa se duca in continuare ..la bisericile de parohie ..unde sunt pomeniti…episcopi..ca si cum nimic nu s-a intamplat ….asa si spun…popi..ca nu mai sunt parinti…”nu s-a schimbat nimic”..
care este explicatia ???CUMVA …DE LA RATACIREA CU NIL DOROBANTU..SA SE TRAGA?
ApreciazăApreciază
E un lucru de neînțeles pentru mine! Adică eu ca preot mă îngrădesc de erezie prin întreruperea pomenirii ierarhului, iar pe credincioși îi expun pericolului contaminării de erezie, prin participarea lor efectivă la Sfânta Liturghie, acolo unde se pomenesc ierarhii trădători. Personal, sunt de acord cu implicarea credincioșilor în biserici și mănăstiri pe linia mărturisirii și misiunii de trezire și conștientizare a membrilor Bisericii, dar nu pot fi de acord cu comuniunea celor ce au hotărât să se îngrădească cu cei care se fac părtași trădării. Iar aceasta nu este o părere personală. Este părerea la unison a Sfinților Părinți ai Bisericii!
ApreciazăApreciază
Perfect ! Întreruperea pomenirii Episcopului eretic este CONȘTIINȚA TREAZĂ A ORTODOXIEI
Preoții care nu sunt conștienti de ce se întâmplă arată clar că ei de multă vreme numai aveau credință ortodoxă trează și prin urmare se văd roadele acuma. Cel puțin de 20 ani preoții stăpânesc bisericile ca pe firme de vânzare a produselor religioase. Nu au fost cu tot sufletul pentru mîntuirea oamenilor iar roadele se văd în mod clar acuma că erau morți sufletește de multă vreme din cauza intereselor și banilor etc… și puși pe simonie aproape toți etc…și de aceea nu există reacție căci ERAU Pervertiți-MORȚI încă din seminarii și facultăți…Nu degeaba au proorocit sfinții despre vremurile de pe urmă că CREDINȚA OAMENILOR SE VA DISTRUGE CU TOTUL și foarte puțini creștini vor mai cugeta la mântuirea sufletului lor…
Despre Episcopi numai vorbesc !
Vai ! Sărmana lume !.. pentru că nu a primit ADEVĂRUL a primit minciuna…iar acum Hristos Dumnezeu trimite pedepsele Apocaliptice în care 2/3 din oameni vor muri.
Iar acel MARE RĂZBOI APOCALIPTIC a început de o vreme în Orientul Mijlociu iar acum devine FOARTE MARE în curând…
ApreciazăApreciază
Vom pregăti curând un studiu, prin care să argumentăm patristic consecințele comuniunii cu cei care pomenesc pe ereticii trădători și efectele acestei panerezii oficializate la Creta în organismul viu al Bisericii. Până atunci, pentru a înțelege gravitatea comuniunii cu ereticii în sfintele slujbe, propunem: Despre comuniunea cu ereticii
Sf. Vasile cel Mare: „De cei care arată că mărturisesc credinţa ortodoxă, dar sunt în unire cu cei care i se împotrivesc, dacă după mustrare nu vor întrerupe această unire, de aceia trebuie nu numai să te desparţi, dar nici fraţi nu se cuvine să-i mai numeşti”
Sf. Grigorie Teologul: „Iar dacă cineva crede că acestea le grăim în chip drept, dar de dincolo ne învinovăţeşte de comuniune cu ereticii, atunci să arate acestea unul dintre ai noştri, şi atunci ori ne vom arăta dreptatea, ori ne vom depărta de comuniune”
,,Unde este evidentă necredința, trebuie să preferăm mai bine focul și sabia și situațiile critice și mâinile tiranilor – și toate cu dăruire – decât să luăm parte la aluatul păcatului și să ne unim cu cei care bolesc în credință… De mii de ori este mai bună dezbinarea care se face pentru cuvintele bunei credințe ortodoxe decât pacea, când aceasta este unită cu patimile.”
Sf. Ioan Gură de Aur: „De aceea v-am amintit adesea despre ereticii cei fără de Dumnezeu şi vă rog şi acum: să nu aveţi nici un fel comuniune cu ei – să nu mâncaţi cu ei, să nu beţi, să nu legaţi prietenii, nici relaţii, nici dragoste, nici pace. Căci dacă cineva se învoieşte cu ereticii în acestea, acela se face străin de Biserica Sobornicească”
Sf. Teodor Studitul: „Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are părtăşie cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş”
„Ştiind că este erezie, să fugi de erezie, adică de eretici, încât nici să te împărtăşeşti cu ei, nici să-i pomeneşti la dumnezeiasca liturghie”
,,Atunci când dumnezeiasca pâine a ortodocşilor este împărtăşită, credincioşii devin un trup; în acelaşi mod împărtăşania eretică împlineşte acelaşi lucru în cazul celor ce se împărtăşesc din ea, făcându-i pe aceştia un trup care este împotriva lui Hristos”
Sf. Maxim Mărturisitorul: „Aflând eu Biserica Bizanţului aşa precum era înainte, atunci şi eu mă voi afla într-însa, precum am fost mai înainte, şi voi merge la împărtăşirea aceea fără nici o îndemnare omenească; dar cât timp vor fi într-însa smintelile eretice şi smintitorii arhierei, până atunci nici un fel de cuvânt sau lucru nu mă va pleca să mă împărtăşesc cu dânşii vreodată”
Sf. Marcu al Efesului: „Fugiţi de ei şi de orice comuniune cu ei, o, fraţilor! Asemenea oameni sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care îşi iau chipul Apostolilor lui Hristos”
„Sunt pe deplin încredinţat că cu cât mai mult mă îndepărtez de el[patriarhul uniat – n.n.] şi de cei ce-l urmează, cu atât mai mult mă apropii de Dumnezeu şi de drepţi şi de Sfinţii Părinţi. Îndepărtarea de ei este unirea cu Adevărul şi cu Sfinţii Părinţi şi teologi ai Bisericii”
„Toţi Dascălii Bisericii, toate Soboarele şi toate Dumnezeieştile Scripturi ne îndeamnă să fugim de cei ce cugetă diferit şi să oprim comuniunea cu aceştia”
Sf. Chiril al Ierusalimului: „Cu dreptate şi cu adevăr putem numi adunările ereticilor drept adunare a celor ce viclenesc… de aceea Crezul te previne, învăţând aşa: „Întru Una, Sfântă, Sobornicească Biserică”, pentru ca tu să fugi de aceste adunări mârşave, ci să te afli întotdeauna în Sfânta Soborniceasca Biserică, în care ai şi renăscut”
Sf. Iosif Voloţki: „Să fie demn pentru tine oricine, afară de cel care învaţă erezia. Dacă va fi eretic, vom stărui să nu primim de la el nici învăţătura, nici împărtăşania, şi nu numai că nu ne vom împărtăşi la el, ci îl vom osândi şi cu toate puterile îl vom da pe faţă, ca să nu devenim părtaşi pieirii lui”
Sf. Isidor Pelusiotul: „Precum marinarii ascund momeala sub chipul mâncării şi prind peştii pe neaşteptate, asemenea şi războinicii eresurilor, ascunzându-şi gândurile rele după cuvinte frumoase, precum cu o undiţă îi ademenesc pe cei simpli la pierzanie”
Sf. Martin, Papa Romei: „Iată în mâinile voastre sînt, faceţi cu mine ce voiţi, precum Dumnezeu v-a lăsat. Însă să ştiţi cu întemeiere, că de mă veţi sfărâma în bucăţi, nu mă voi împărtăşi cu biserica Constantinopolului, cât timp aceasta va sta în credinţa cea rea”
Din viaţa Sf. Sfințit Mucenic Eusebiu, Episcopul Samosatelor: „Iar în cetatea Samosatelor, în locul Sfântului Eusebiu a fost trimis de arieni un episcop cu numele Evnomie care cugeta cele arieneşti. Acela venind în cetate, nimeni nu i-a dat cinstea ce i se cuvenea unui episcop; pentru că n-a ieşit întru întâmpinarea lui nici un om, nici bogat, nici sărac, nici meşter, nici lucrător de pământ, nici bărbat, nici femeie, nici bătrân, nici tânăr, nici măcar un copil, deoarece toţi cetăţenii erau dreptcredincioşi şi nu voiau să cinstească pe episcopul cel răucredincios, nici să se binecuvinteze de el şi nici să-l vadă. Deci Evnomie a intrat în episcopie şi a luat biserica sobornicească cu stăpânire împărătească. Iar oamenii, văzând aceasta, nu se mai duceau la biserica aceea, neiubind pe ereticul care era într-însa arhiereu şi nimeni nu mergea la el nici în casă, nici în biserică, nici la casa arhierească”.
Din viaţa Sf. Nichita Mărturisitorul: „Pentru ascultarea bătrânilor m-am supus nevrând, împlinind voia lor, m-am împărtăşit cu mincinosul Patriarh Teodot, de care lucru îmi este jale şi mă căiesc. Deci, să ştii bine că de acum înainte nici o împărtăşire nu-mi este cu voi. Ci petrec întru predaniile Sfinţilor Părinţi, pe care le-am primit de la început”
*
Exemplu – Gheron Sava Lavriotul : „Mai înainte de orice să clarificam ce înseamnă pomenire. De ce noi insistam asupra acestui subiect al pomenirii. Pomenirea este ceva foarte important, episcopul pe care îl pomenim, prin faptul că îl pomenim înseamnă că noi avem aceeași credință cu el. Chiar dacă noi suntem ortodocși și nu acceptăm sinodul din Creta, și chiar dacă ducem luptă împotriva ecumenismului, în momentul în care noi pomenim un episcop care este ecumenist, vom fi judecați potrivit credinței lui, nu potrivit credinței noastre, pentru că avem comuniune de credință cu el.”
Întrebare: Dacă aproape de casă nu avem un preot, sau biserică în care nu se face pomenirea, cum procedam, cum vom putea participa la Sfintele Liturghii?
Părintele Sava: Să mergem acolo unde sunt preoți unde nu pomenesc, chiar dacă trebuie să mergem mai departe. Sfântul Maxim Grecul a avut o perioadă de 15 ani în care nu s-a împărtășit, avem exemple în istoria bisericească când oamenii nu se mai împărtășeau, datorită faptului că ereticii pusese stăpânire pe Biserică.
Să vă spun un exemplu ca să înțelegeți, atunci când Sfântul Grigore Teologul s-a dus în Constantinopol, când a ajuns acolo, s-a dus acolo într-o casă a unei nepoate de-a lui ca să rămână acolo. Când a întrebat-o pe aceasta unde o să slujim a doua zi, ea i-a spus că nu putem să mergem la biserică, pentru că toate bisericile au fost luate de eretici; oamenii se rugau acasă.
Atunci Sfântul Grigorie i-a arătat un hambar gol, și a întrebat-o ce este locul acesta? Acolo este un hambar în care punem lemnele, și Sfântul Grigorie a zis, bine, de astăzi acest hambar va fi biserică. În acest hambar care a devenit biserică, a înviat Ortodoxia din Constantinopol, și de aceea această biserică a fost numită a Sfintei Anastasia. În acest hambar, transformat în Biserică au fost rostite cele cinci cuvântări teologice ale Sfântul Grigorie Teologul, care sunt foarte cunoscute; astfel de cuvinte teologice nu au mai fost rostite, de către nimeni, de nici un Sfânt în istoria Bisericii.
Și în vreme ce, atunci când a ajuns el în Constantinopol nu exista nici o biserică Ortodoxă acolo, ci doar acest hambar care l-a transformat în Biserică; când a plecat el după câțiva ani, în tot Constantinopolul mai exista doar o singură biserică ariană, eretică, și toate celelalte revenise la Ortodoxie. Vedem că lumea în timpul acela în secolul al IV-lea, nu mergea la biserică pentru că bisericile erau ale ereticilor arieni. Este foarte important ca noi să ne facem inima noastră biserică, și mai important decât atât este să ne păstrăm credința.
ApreciazăApreciază
Înainte de a ajunge la actualul duhovnic nepomenitor, mi-am luat un răgaz pentru rugăciune. Știam teoria, dar fiind o alegere importanta, așteptăm și o încurajare ,,de Sus”. Fostul duhovnic nu propovăduia pe fata ecumenismul, dar nici nu-l condamna. Dar aflasem ca și tăcerea intra sub anateme.
Știam de la un duhovnic plecat la cele veșnice ca după o spovedanie sincera a păcatelor cu fapta, cu vorba și cu gândul și după Sfânta Împărtășanie, trebuie sa mă simt intr-un fel anume. Iar eu începusem sa simt un soi de agitație. Citind ca și alte persoane au simțit la fel, am stat câteva luni bune fără sa mă împărtășesc. Mă rugam sa-mi arate Dumnezeu calea intr-un mod convingător, astfel încât sa nu am dubii.
Mai întâi, mi-a aparut duhovnicul plecat la cele veșnice și mi-a spus cu glas poruncitor aceleași cuvinte pe care le-am găsit scrise de un parinte nepomenitor. Apoi am avut un vis. Coboram treptele bisericii la care mersesem mai mult timp și la un moment dat mi-a trecut prin fata un bătrânel cu barba alba nu prea înalt care mi-a spus poruncitor sa mă împărtășesc. Semăna cu Sfântul Nectarie din icoana mea. Acest sfânt m-a mai ajutat o data sa-mi găsesc duhovnic.
Dupa trei zile, am ajuns intr-un loc în care se afla un preot nepomenitor. Acel părinte m-a spovedit și m-a împărtășit. Acum, după ce au trecut trei zile, încă simt acel ,,ceva” care diferențiază Sfânta Impartasanie luată de la ortodocsi de cea luată de la ecumenisti.
ApreciazăApreciază
Deși Sfintele Taine sunt aceleași pe Sfânta Masă, după momentul prefacerii, atât la preoții care pomenesc ierarhul apostat cât și la cei care s-au îngrădit de erezie prin nepomenirea acestuia, efectul Sfintei Euharistii este diferit, după modul în care ne situăm în fața Sfântului Potir. Comuniunea cu cei care participă la Sfânta Jertfă, realizată direct prin participarea efectivă și indirect prin pomenire și scoaterea de miride, are consecințe imediate în plan duhovnicesc. Trebuie să înțelegem că, în Sfânta Liturghie, nu suntem indivizi izolați de restul sinaxei, ci suntem persoane aflate în comuniune prin mărturisirea aceleași credințe și împărtășirea din același Sfânt Potir.
Experiența personală pe care ați amintit-o, nu este unică. Sunt mulți credincioși care au trăit momente asemănătoare atunci când s-au împărtășit cu Sfintele Taine. Această experiență nu este una psihologică sau sentimentalistă după cum încearcă unii să o explice. Ea stă în legătură cu experiența liturgică și canonică a Bisericii.
ApreciazăApreciază
Blagosloviti si iertati,Sfintia Voastra!
Domnul Milei si al Indurarilor sa va rasplateasca jertfa ,de a pune in fata ochilor nostri nestiutori, citate adunate cu grija din scrierile Sf.Parinti ai Bisericii,scump margaritar ,care stralucesc si lumineaza cotloanele mintii si ale inimii.Exista asemanari intre suferinta de acum a poporului roman orb si surd,deloc intamplatoare ,cu cea a poporului sarb,evocata de „un mare sfant, un Hrisostom al zilelor noastre”[Sf.Ioan Maximovici]
Sa-mi iertati indrazneala de a-l cita pe Sf.Nicolae Velimirovici,Prorocul suferintelor celor din urma,– noul Gura-de-Aur († 18 martie), “un apostol al Ortodoxiei” si “un stalp al Bisericii”vorbind despre „Două rele a făcut poporul în Iugoslavia. Au lepădat pe Dumnezeu, izvorul apei vieţii, acesta e întâiul păcat, întâiul rău – şi şi-au săpat fântâni surpate, care nu vor putea ţine apă – acesta e al doilea păcat, al doilea rău. Păstorii şi cârmuitorii poporului l-au părăsit pe Hristos Dumnezeu, Cel ce este întotdeauna izvor de apă proaspătă şi sănătoasă, şi au început, după pilda popoarelor eretice şi fără de Dumnezeu, să sape puţuri seci, să adune apă de ploaie. Acestea numeau puţurile seci „cultură şi civilizaţie,” sau „ştiinţă şi modernism,” sau „progres,” sau „modă,” sau „sport” – şi tot aşa.
Ne-am lepădat de Hristos, de aceea ne-a lepădat Hristos. Iugoslavia a însemnat îndărătnicie împotriva lui Hristos, îndărătnicie împotriva Sfântului Sávva, îndărătnicie împotriva a tot ce e Sârbesc, îndărătnicie împotriva trecutului neamului Sârbesc, îndărătnicie împotriva cinstei şi înţelepciunii poporului, îndărătnicie împotriva tuturor celor sfinte ale neamului – îndărătnicie, doar îndărătnicie! Din această pricină am avut un stat fără binecuvântarea lui Hristos, libertate fără bucurie, război fără lupte, prăbuşire fără biruinţă, suferinţă fără de seamăn.
Însă, de această dată, toată răutatea omenească s’a întrecut pe sine, ba chiar şi înţelegerea omenească. Când a început să plângă toată inima Sârbească, Dumnezeu şi-a întins mâna către cel ce se îneca. Când tot poporul şi-a îndreptat privirea către Domnul cel Viu, şoptindu-i din inimă însângerată: Nu ne lăsa pre noi folosinţei omeneşti, ci ne miluieşte pre noi, că la tine este mântuirea, atunci Domnul ne-a izbăvit, şi a curăţat pământul nostru de Nemţi, ne-a dat înapoi libertatea şi ne-a dăruit ţara. Slavă şi laudă Ţie, milostive Doamne!”
[Cugetarile 3 si 19 din cartea: Sf. Nicolae Velimirovici, Prin fereastra temnitei, Ed. Predania]
Oare a ajuns sa planga toata inima romaneasca,oare avem toti inima insangerata,oare luptam toti cu zdrobire si jertfire impotriva ecumenismului obraznic,oare ne tanguim cu strigat mare ,plin de suferinta vazand tradarea Iubitei Ortodoxii ,a fost canonizat macar un Sfant din sutele de mii,de Sf.Martiri,Mucenici, Marturisitori din temnite si inchisori,ne lasam cu bucurie cu totii batjocoriti,dispretuiti si suntem mereu pregatiti de a ne lasa osanditi de casnicii nostri,”luptam împotriva răutăţii din inimă şi minciunii din gură”, oare poporul acesta a fost pregatit de Pastorii ,care isi iubesc turma ,ca pe propriul suflet, prin cateheze ,impotriva vicleniilor care le incetoseaza mintea,ca sa putem sa indraznim sa-i cerem Atotmilostivului Dumnezeu,indurare?
Categoric nu!Zilele suferintei noastre sunt fara numar.
Mila si indurarea Domnului sa ne acopere pe toti!
ApreciazăApreciază
Slava lui Dumnezeu pentru invataturile primite de dreptslavitorii crestini, prin purtarea de grija a Sfintilor Parinti, iubitori de HRISTOS!
ApreciazăApreciază
Blagosloviti si iertati,Sfintia Voastra!
In ajunul Marii Sarbatori al Bunei Vestiri,”Taina mai presus de taina”,cand”A fost trimis un razboinic sa dezvaluie taina imparatului, o taina care se cunoaste prin credinta dar nu se poate patrunde din iscodire; o taina in fata careia omul trebuie sa se plece cu smerenie, fara sa judece cu judecata omeneasca; o taina care se intelege cu intelegere Dumnezeiasca, nu omeneasca“.[Sf. Ioan Hrisostom in Omilia la Bunavestire],sa inaltam imn de lauda PreaSfintei Nascatoare de Dumnezeu ,Atotbucuria noastra,care raspunde Binevestitorului lui Dumnezeu,stralucitul si minunatul Arhanghel Gavriil“Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau”. Ea nu spune: “Iata roaba ta, o, Arhanghele”, ci spune “roaba Domnului“, intrucat ea stie ca Arhanghelul este doar un vestitor al Voii lui Dumnezeu si ca el, desi puternic si nemuritor, este doar un slujitor al Dumnezeului celui viu. Pe de alta parte, ea nu spune: “fie mie dupa cuvantul Domnului”, ci “dupa cuvantul tau“, aratand astfel cinste fata de capetenia nemuritoare a ostii ceresti. Atat un gand cat si celalalt arata ascultarea cea mai binevoitoare si smerenia cea mai desavarsita.”[Predica la Buna Vestire-Sf.Nicolae Velimirovici]
„Fie ca ea, singura Curata si Preabinecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, Atotmilostiva Maica a tuturor fiintelor omenesti, sa ne conduca si sa ne calauzeasca neintrerupt in viata noastra zilnica, in fiece zi si in fiece noapte, pentru ca prin intreaga noastra viata sa-I slujim Domnului, Singurului Dumnezeu celui Adevarat, lui Iisus Hristos, in toate lumile si astfel sa ne izbaveasca de pacate, de moarte, de diavol, de iad si vesnic sa-I slujim Minunatului Domn Iisus Hristos.”[Cuviosul Iustin de la Celie, Cuvinte despre vesnicie – predici alese, Editura Egumenita, 2013]
Sfintia Voastra,bine slavitorilor crestini din turma ,pe care o pastoriti, primiti va rog in dar, aceste divine cantari:
In aceste momente grele de cumpana,care apasa greu asupra constiintei ortodocsilor ,”care traiesc rastigniti”,cand ispitele dau navala coplesitoare,”… Iar cand toate relele se napustesc de pretutindeni asupra ta, ca sa te arunce in intuneric, in deznadejde, in moarte, atunci striga catre Domnul cel atotmilostiv:
‘Spre cer ridic ochii inimii mele, spre Tine, Mantuitorul meu, mantuieste-ma cu stralucirea Ta!’ “.
(Din: Sf. Iustin Popovici, Omul si Dumnezeul-Om. Abisurile si culmile filozofiei”, Editura Sophia, 2010)
ApreciazăApreciază
Multumim mult pentru cuvintele frumoase si pentru mangaierea facuta prin darul muzical!
ApreciazăApreciază
Document de o exceptionala importanta in lupta impotriva panereziei ecumeniste a Parintelui Theodoros Zisis
άξιος!άξιος!άξιος!
Părintele Theodoros Zisis: Răspuns la documentele de chemare la judecata consistoriului ale Mitropoliei Tesalonicului
https://ganduridinortodoxie.wordpress.com/2017/03/24/parintele-theodoros-zisis-raspuns-la-documentele-de-chemare-la-judecata-consistoriului-ale-mitropoliei-tesalonicului/
ApreciazăApreciază